Zeci de milioane de turci votează duminică pentru a decide dacă-i dau sau nu preşedintelui puterea absolută în ţară

Alegătorii turci îşi exprimă duminică opinia în al şaptelea referendum naţional, prima consultare asupra unei singure probleme din ultimii 56 de ani. O victorie a taberei „da“ va însemna înlocuirea actualului sistem parlamentar prevăzut de Constituţie cu un sistem prezidenţial, care-i va acorda preşedintelui Recep Tayyip Erdogan puteri vaste şi va desfiinţa postul de premier.

Turcii îşi exprimă opinia în al şaptelea referendum naţional de după lovitura de stat din 1960

Cei 57 de milioane de alegători turci - inclusiv o diaspora puternic mobilizată în Germania, Olanda, Elveţia şi Franţa - sunt chemaţi să se pronunţe asupra reformei constituţionale ce ar concentra puteri exorbitante în mâinile preşedintelui, Recep Tayyip Erdogan. Acesta din urmă ar cumula, în termen de doi ani, funcţiile de şef al statului şi al Guvernului, va putea să numească aproape o jumătate dintre înalţii magistraţi şi va putea fi demis numai de Parlament. 

Scrutinul se anunţă foarte strâns, în condiţiile în care cel mai recent sondaj creditează tabăra „da“ cu 51% din intenţiile de vot.

„Un sistem fără control sau echilibru şi fără frâne“, astfel descria liderul formaţiunii de opoziţie MHP, Devlet Bahceli, proiectul de revizuire a Constituţiei în urmă cu câteva luni, înainte de a lua pe toată lumea prin surprindere şi a-l susţine.

„Starea de urgenţă declarată după puci ar deveni modul de funcţionare normal, trecut în Constituţie“, a explicat un analist.

„O adevărată lovitură de stat civilă”, afirmă deputatul HDP (opoziţie, prokurd) Meral Bestas, după dezbateri turbulente (scaune au fost aruncate, iar un deputat a fost muşcat) în Parlament, pentru adoptarea proiectului.

Cancelariile străine sunt îngrijorate, în condiţiile în care Turcia este o ţară-cheie pe flancul de sud-est al NATO, în prima linie din criza siriană şi stat candidat la UE. Erdogan susţine că un asemenea sistem este necesar pentru a evita coaliţiile guvernamentale fragile, însă oponenţii critică o concentrare prea mare de putere în mâinile preşedintelui Turciei.

Referendumuri în vederea amendării Constituţiei, precum cel de duminică, sau cu privire la sistemul electoral au mai fost organizate în ţară. Dintre toate aceste consultări, doar unul nu a trecut de urne, cel din septembrie 1988 cu privire la organizarea unor alegeri locale anticipate. 

AFP: Alegători din Turcia îşi explică opţiunea în referendum

Referendumul organizat duminică în Turcia pe tema unei consolidări a puterilor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan a împărţit ţara între susţinători şi opozanţi ai acestei reforme constituţionale, relatează AFP, care prezintă explicaţiile câtorva alegători ale opţiunilor lor la urne.

Susţinători ai taberei „Da“

Nahil Ünal, a declarat pentru AFP, la un miting al lui Erdogan la Istanbul, că el va vota „da“. „Pentru că noi vrem ca Turcia să crească şi ca Recep Tayyip Erdogan să rămână liderul nostru. Fără el, Turcia nu mai este aceeaşi şi vrem să-i arătăm că suntem în spatele lui“.

Metin Kaya, în vârstă de 48 de ani, un locuitor al unui cartier modest din Istanbul în care s-a născut Erdogan, a declarat pentru AFP că şeful statului „are o inimă de leu. Noi ştim că el va apăra Turcia aşa cum n-a făcut-o nimeni înaintea lui. Europei îi e frică de noi, de la Imperiul Otoman, iar acest trecut care ne face mândri se repetă astăzi. Erdogan este demnul succesor al lui Fatih“, sultanul otoman Mehmet al II-lea Cuceritorul, cel care a cucerit Constantinopolul în 1453.

Resul Baski, a declarat pentru AFP, la un miting al lui Erdogan că „este un tip bine, el face totul pentru viitorul nostru, pentru viitorul ţării. Iar pentru că avem încredere în el, noi vom vota în favoarea sa“.

Susţinători ai taberei „Nu“

Saim Akbulut, a declarat pentru AFP, în cursul unui miting al principalului partid prokurd HDP, la Ankara, că „noi spunem nu, pentru că vrem să rămânem într-un sistem parlamentar democratic şi să spunem nu căutării unui om care să conducă singur o ţară de 80 de milioane“ de oameni.

Burcu Zeybek, o activistă din cadrul principalului partid de opoziţie, CHP, spune „de ce spun «nu» şi de ce aceste femei spun «nu»? Pentru că nu există niciun articol în această reformă despre soarta femeii sau a copiilor. Şi pentru că suntem împotriva puterii unui singur om“.

Sükrü Yalçin, a declarat în marja unui miting al taberei „nu“, la Istanbul, că „n-are sens să agravăm polarizarea ţării. Un popor de 80 de milioane (de oameni) nu poate să fie condus de gândirea unui singur om“.

Puţin probabil ca turcii să declanşeze reformele fiscale îndelung blocate după referendumul constituţional

Guvernanţii turci susţin că o victorie pentru tabăra „da“ în referendumul constituţional de duminică ar însemna o deblocare a acelor reforme economice şi fiscale de mult promise în Turcia. Dar investitorii nu sunt atât de siguri şi se tem de posibilitatea unor noi blocaje politice sau de organizarea unor scrutinuri anticipate care vor întârzia şi mai mult reformarea Turciei, transmite Reuters.

Considerată la un moment dat cea mai promiţătoare piaţă emergentă din întreaga lume, economia turcă a fost lovită puternic de căderea lirei turceşti şi de îngrijorile investitorilor cu privire la erodarea instituţiilor şi concentrarea puterii în mâinile lui Erdogan. Zeci de mii de persoane au ajuns în spatele gratiilor după puciul eşuat din Turcia.

Între timp, executivul a încercat să recâştige încrederea populaţiei, dar investitorii rămân în continuare sceptici şi susţin o serie de reforme structurale, care sunt necesare pentru creşterea productivităţii, liberalizarea pieţii de muncă şi o creştere a valorii exporturilor.

„În Turcia, perspectivele pe termen lung vor lua o cale pozitivă după referendum, prin îndepărtarea incertitudinii politice. Noi am pregătit reformele, dar nu am avut şansa de a le implementa în mod sistematic. Vom accelera reformele începând cu mai 2017. Inclusiv o îmbunătăţire a investiţiilor în mediu, precum şi reformarea taxelor şi a justiţiei“, a declarat vicepremierul Mehmet Simsek.

De asemenea, acesta a promis o serie de schimbări care vor îndrepta ţara spre o creştere economică anuală de 6%. Economia a crescut cu doar 2,9% în 2016, fiind lovită greu după puciul eşuat împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

„Anumite părţi din guvern discută despre cum se vor îmbunătăţi lucrurile după vot şi cum investitorii străini se vor întoarce în ţară şi vor porni reformele structurale. Dar am mai văzut aceste argumente în trecut. Nu am văzut niciodată ca aşa ceva să se întâmple cu adevărat, cel puţin nu în ultimii şase sau şapte ani. Deci nu sunt foarte optimist în această privinţă“, a declarat William Jackson de la Capital Economics.

Posibilitatea declanşării alegerilor anticipate

Autorităţile turce trebuie să organizeze alegeri parlamentare şi prezidenţiale în 2019, dar preşedintele Erdogan ar putea să declanşeze alegeri anticipate pentru a întări majoritatea AKP în Parlament în eventualitatea unei victorii a taberei „nu“ în referendumul din duminica Paştilor.

De asemenea, acesta este un moment extrem de potrivit pentru alegeri anticipate, având în vedere că principala opoziţie pro-kurdă de la HDP a fost slăbită de campania de epurare lansată după puciul eşuat de preşedintele Erdogan.

Dacă căştigă tabăra „da“, atunci alegerile anticipate vor asigura extinderea rapidă a puterilor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Potrivit formulării utilizate în referendum, preşedintele îşi va asuma noile puteri extinse doar după următoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din Turcia. Oficialii AKP au spus că nu se gândesc pentru moment la alegeri anticipate, dar investitorii au dubii.

„Formaţiunea de guvernământ ar putea să considere un vot de încredere prin prezentarea anticipată la urne, potrivit unor investitori“, se arată într-o notă a Morgan Stanley.

Chiar şi fără alegeri anticipate, investitorii se aşteaptă la un nou blocaj politic, în special în eventualitatea unei victorii a taberei „da“, care i-ar forţa pe parlamentari să se concentreze asupra armonizării legilor şi sistemului legislativ cu puterile extinse ale preşedintelui Erdogan.

Înţelegerea situaţiei psihologice a poporului turc 

Îngrijorările nu duc decât la ridicări din umeri în rândul electorilor AKP din cartierul Basaksehir, în Anatolia, unde Erdogan este văzut ca o răzbunare pe elita laică arogantă. În zonă, majoritatea alegătorilor vor doar o reformă care să îi permită preşedintelui să acţioneze mai rapid şi mai eficient.

Berkai Mandiraci, analist pentru Turcia în International Crisis Group, subliniază că „trebuie înţeleasă şi situaţia psihologică din acest moment a poporului turc, care a văzut numeroase ameninţări în ultimele 18 luni, atentate, un puci ratat, război la porţile sale, interferenţe externe reale sau imaginate, pe care puterea mizează. Pentru mulţi, acest referendum nu este atât de mult un plebiscit pentru Erdogan, când un vot privind puterile necesare pentru a face faţă acestor pericole“.

Guvernul atrage, însă, atenţia că şeful statului va putea fi demis şi inculpat cu acordul a trei cincimi dintre deputaţi.

Preşedintele patronatului turc TUSIAD, Bahadar Kaleagas, se declară îngrijorat de proiectul de reformă, dar încearcă să dea dovadă de reţinere. „Nu trebuie să vedem totul în alb şi negru. Proiectul constituţional reprezintă un fel de lege-cadru care poate duce spre autoritarism, aşa cum poate duce şi la un Executiv democratic mai eficient, totul va depinde de alegerea sa şi de cea a alegătorilor“, susţine el.