VIDEO Bătălia surdă de la Alep stârneşte emoţii. Cel fel de pauză umanitară vrea Rusia, după apariţia imaginilor cu micuţul Omran

Un tanc al rebelilor patrulează printre clădiri în ruină din Alep FOTO AFP

Cele 28 de ţări membre ale UE au cerut joi „oprirea imediată“ a luptelor la Alep, în nordul Siriei, pentru a nu zădărnici intervenţia echipelor de salvare şi a permite accesul ajutoarelor umanitare, potrivit unui comunicat semnat de Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, Federica Mogherini. Rusia a acceptat în cele din urmă o pauza umanitară la Alep, sub imensa indignare a lumii de drama unui băieţel de patru ani.

Este necesar să se „permită evacuările medicale, livrarea de ajutor umanitar şi repararea infrastructurilor esenţiale furnizării de apă şi electricitate“, subliniază Mogherini, precizând că vorbeşte în numele „UE şi al statelor sale membre“.

„UE condamnă cu fermitate escaladarea violenţei, bombardamentele ce nu contenesc şi care au pus şi mai mult în pericol vieţile a sute de mii de sirieni“, se arată în comunicatul semnat de Mogherini.

Şefa diplomaţiei europene subliniază că prima responsabilitate a regimului lui Bashar al-Assad este de a proteja populaţia civilă şi acuză Damascul, ajutat în eforturile sale militare de forţele aeriene ruse, luptători iranieni şi ai mişcării Hezbollah, că întreprinde „atacuri excesive şi disproporţionate“. UE, aminteşte Mogherini, susţine eforturile în vederea unei reglementări „politice“ a conflictului, care s-a soldat cu peste 290.000 de morţi din 2011 încoace.

Joi, emisarul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, a denunţat la Geneva că niciun convoi umanitar nu a putut intra de o lună în localităţile asediate din Siria. Potrivit ONU, sute de mii de civili sunt prinşi în capcană în Alep şi se confruntă cu grave penurii şi o explozie a preţurilor.

Potrivit lui Mogherini, ajutorul umanitar trebuie să ajungă „în toată Siria, la cei care au nevoie“.

În cele din urmă, Rusia s-a declarat de acord cu instituirea unei pauze umanitare la Alep, după ce imagini cu un băieţel sirian, rănit într-un atac aerian în oraşul din nordul Siriei, au devenit virale pe Internet, relatează Radio Free Europe-Radio Liberty, citat de news.ro.

Omran, imaginea războiului din Siria

Imaginea băiatului confuz şi obosit, stând într-o ambulanţă, plin de praf şi sânge pe faţă, surprinde ororile cu care se confruntă oraşul său, un bastion rebel asediat de trupe guvernamentale susţinute de atacuri aeriene ruse.

Omran „rezumă suferinţa copiilor din Alep, supuşi unor bombardamente până în case“, subliniază fotograful Mahmoud Raslan.

Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, John Kirby, a lăsat deoparte limbajul obişnuit al comunicatelor de presă şi i-a întrebat pe ziarişti, joi seara: „Câţi dintre dv. au văzut înregistrarea video, fotografiile cu băieţelul?“. „Băieţelul ăsta n-a trăit nici o singură zi fără război, moarte, distrugere, sărăcie în propria lui ţară. Nu e nevoie să fii tată, dar eu sunt. Nu puteţi să nu priviţi asta şi să nu vedeţi că este adevărata faţă a ceea ce se întâmplă în Siria", a adăugat oficialul american pe un ton vehement.

Fotografia cu micul Omran aminteşte, prin latura sa simbolică, de fotografia micului Aylan.

Imaginea acestui copil refugiat în vârstă de trei ani, al cărui corp fără viaţă a fost adus de valuri pe o plajă din Turcia, a emoţionat întreaga lume în septembrie 2015 şi a devenit emblematică pentru drama refugiaţilor sirieni.

Cel fel de pauză umanitară vrea Rusia

Armistiţiul va permite de săptămâna viitoare livrarea unor ajutoare umanitare în Alep şi va fi un „proiect pilot“, a anunţat joi seara târziu generalul rus Igor Konaşenkov, un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

Mai exact, Moscova a propus instaurarea unui armistiţiu umanitar săptămânal de 48 de ore, pentru a permite livrarea unor ajutoare populaţiei atât în cartierele din estul Alepului, aflate sub controlul rebelilor, cât şi celei din vest, aflate sub controlul forţelor loialiste.

„Data şi ora exacte vor fi stabilite după ce vom primi de la ONU informaţii cu privire la pregătirea convoaielor şi garanţii din partea partenerilor noştri americani că vor fi trimise în deplină securitate“, a declarat Konaşenkov.

Infernul de la Alep

Alep este de peste două săptămâni scena unei bătălii cruciale între trupele regimului Bashar al-Assad şi forţele rebele. Joi, potrivit unui ONG, avioane ale regimului şi aliatului său rus au bombardat fiefurile insurgenţilor.

Oraşul Alep, al doilea cel mai important din Siria şi o miză importantă în război, este împărţit începând din 2012 în sectoare loialiste şi rebele.

Forţele aeriene ale regimului larghează asupra cartierelor din est butoaie cu explozivi, atacuri soldate cu câteva sute de morţi, în timp ce rebelii lansează la rândul lor obuze de mortier asupra părţii controlate de Guvern.

Potrivit corespondentei CNN din Siria, Clarissa Ward, acest oraş a devenit un „infern“.

„Nu am mai văzut până acum aşa ceva, precum la Alep“, unde foarte mulţi sirieni „preferă să moară demni în propriile case“, spune Clarissa Ward, care transmite de peste zece ani din zone de conflict.

„Nu există încredere. Nu există încredere în regimul Assad, nu există încredere în încetarea focului, în oprirea ostilităţilor sau în deschiderea culoarelor umanitare. Nu există încredere în ruşi şi nici în comunitatea internaţională, care se limitează la rolul de spectator în timp ce spitalele, magazinele şi şcolile sunt bombardate, iar bombele cu fosfor şi fragmentare au ucis foarte mulţi civili“, afirmă ea.

HRW acuză Damascul şi Moscova că folosesc arme incendiare

Deşi Rusia îşi prezintă în imagini favorabile campania militară în sprijinul lui Bashar al-Assad, Human Rights Watch (HRW) acuză Moscova şi aliatul său de la Damasc că au folosit în mai multe rânduri arme incendiare în raiduri asupra civililor din nordul Siriei.

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului cu sediul în New York a raportat utilizarea de cel puţin 18 ori a unor bombe incendiare începând din luna iunie, care au făcut peste zece răniţi.

Există „dovezi incontestabile“ că Rusia a sprijinit avioanele regimului de la Damasc în aceste atacuri, a afirmat HRW.

„Atacurile ruşinoase cu arme incendiare în Siria reflectă încălcarea scandaloasă a dreptului internaţional care limitează utilizarea“ acestui tip de arme, a reacţionat directorul Diviziei Arme a HRW, Stephen Goose.

Armele incendiare pot provoca arsuri extrem de dureroase ale pielii şi ale căilor respiratorii. Victimele care supravieţuiesc suferă adesea din cauza sechelelor fizice şi psihologice ca urmare a cicatricilor şi a mutilărilor pe care le provoacă aceste arme.

Declanşat în martie 2011 de reprimarea sângeroasă a manifestaţiilor în favoarea democraţiei, războiul din Siria a devenit tot mai complex odată cu intervenţia străină şi ascensiunea jihadiştilor. Războiul s-a soldat cu peste 290.000 de morţi şi a aruncat pe drumuri milioane de persoane.