Replica acidă a Moscovei nu a întârziat să apară la acea dată, ruşii boicotând produsele turceşti, interzicând accesul lucrătorilor turci în cadrul propriei pieţe de muncă, ridicând totodată regimul bilateral de vize, ceea ce a afectat în mod direct turismul, una dintre principalele laturi ale economiei turceşti.

Acum, Erdogan a cerut scuze oficiale Moscovei şi familiei pilotului rus, în timp ce în faţa Ambasadei Turciei din capitala Federaţiei Ruse se află sute de flori întinse pe trotuar în scopul comemorării atentatelor teroriste petrecute pe aeroportul Ataturk din Istanbul, atentate ce s-au soldat cu peste 40 de victime. Imaginile reflectă o stare de spirit total diferită în comparaţie cu jumătate de an în urmă, atunci când moscoviţii protestau şi aruncau cu zeci de ouă în aceeaşi clădire ca urmare a gestului Ankarei de a doborî avionul militar.

Atitudinea de reconciliere a Turciei atât faţă de Rusia, cât şi faţă de Israel, stat cu care reia după şase ani relaţiile diplomatice, au ca principale obiective, printre multe altele, interesele economice, viziunea geoeconomică a Turciei de a se transforma într-un hub energetic regional motiv pentru care are nevoie de a fi tranzitată de resursele de hidrocarburi  ce vor pleca din aceste ţări către Europa, stabilizarea situaţiei din Siria şi combaterea terorismului regional sau limitarea ascensiunii hegemonice iraniene în Orientul Mijlociu.

La rândul său, Moscova se simte din ce în ce mai ameninţată de către Daesh, iar atentatele realizate pe aeroporul Ataturk din Istanbul, în data de 30 iunie 2016, reprezintă un argument în plus în acest sens doar dacă ne gândim că Ahmad Chatayev, creierul operaţiunii şi unul dintre cei trei atentatori sinucigaşi, provine din Cecenia, regiune care conform estimărilor oficiale a furnizat peste 4.000 de luptători pentru gruparea condusă de Al Bagdadi.

O posibilă acţiune ruso-turcă pentru combaterea terorismului, ar putea permite în cele din urmă prezenţa militară a Turciei în Siria, oferind totodată o poziţionare mult mai bună în negocierile ce privesc viitorul minorităţii kurde, acolo unde Ankara militează pentru un proces de federalizare şi autonomie crescută în dauna unei independenţe statale.

Pe acest fond, există inclusiv probabilitatea, la nivel de scenariu, ca Turcia să se ralieze viziunii ruse privind viitorul regimului Assad în scopul stopării constituirii mult probabilului Kurdistan. Publicaţia The Telegrapf a reuşit să obţină sub forma anonimatului mai multe declaraţii de presă ale unuia dintre liderii importanţi ai partidului turc de guvernământ, Justiţie şi Dezvoltare, de unde rezultă că Ankara ar putea conlucra, în ciuda altor diverende existente, cu actualul guvern de la Damsc în privinţa problemei kurde.

„Dincolo de toate, Assad este un criminal ce îşi ucide propriul popor. Nu ne putem schimba această opinie. Dar el nu susţine autonomia kurdă. Chiar dacă nu există o simpatie reciprocă cu Assad, suntem de aceeaşi parte în privinţa chestiunii kurde. Credem că o cooperare mult mai apropiată între Turcia şi Rusia ar putea ajuta pentru stabilizarea Siriei”, a precizat politicianul turc.

În cele din urmă, în cazul unui eventual eşec în ceea ce priveşte crearea Kurdistanului, statul turc va urmări nu numai impunerea punctului de vedere în ceea ce priveşte graniţele acestuia, ci şi existenţa unui leadership politic deschis dialogului cu Ankara, creând toate premizele pentru a nu-i fi afectată securitatea naţională.

În cele din urmă, rămâne de văzut ce nivel vor atinge relaţiile bilaterale cu Rusia şi Israel, însă interesele economice şi actualul context geopolitic în care Levantul rămâne paradisul islamismului şi al grupărilor jihadiste nu îi permite Turciei să ţină la distanţă aceste state.