Analiză „Stratfor“: cauzele crizei politice din Turcia şi pericolele externe care pândesc ţara slăbită de proteste
0Amplificarea din ultimele zile a protestelor anti-guvernamentale din Turcia a scos la iveală o serie de greşeli guvernanţilor. Dar, pe măsură ce partidul premierului Erdogan, AKP (Partidul Justiţiei şi Dezvoltării) începe să scadă în popularitate, rămâne totuşi o forţă de temut în politica turcă, notează Stratfor.
Scânteia revoltelor din Turcia a fost aprinsă pe 28 mai, atunci când un grup mic de tineri ecologişti s-a adunat în Piaţa Taksim pentru a protesta paşnic împotriva unei demolări, a distrugerii pomilor şi a profanării unor situri istorice din parcul pieţei, Gezi. Demonstraţia, iniţial paşnică, a devenit violentă în noaptea de 30 mai, atunci când poliţia a încercat să-i disperseze pe cei 100 de protestatari, scrie „Stratfor“.
Ecologiştilor li s-au alăturat, a doua zi, oficiali de rang înalt din principalul oponent al AKP, Partidul Popular Republican (CHP). Mesajul protestatarilor a evoluat de la salvarea copacilor din parcul Gezi, la condamnarea politicilor premierului Erdogan şi a partidului său. Scandările anti-guvernamentale includeau „Jos cu Dictatorul!“, „Tayyip, demisia!“ şi „Uniţi împotriva fascismului!“.
Protestele au escaladat rapid în timpul weekendului, cu peste 10.000 de oameni adunaţi în Piaţa Taksim de 1 iunie. Mulţi dintre aceştia au sosit în piaţă din districtul Kadikoy, un fief al CHP din partea asiatică a Istanbulului, traversând podul peste Bosfor, şi scoţând zgomote puternice într-o sfidare a legii împotriva utilizării pietonale a podului. Unii dintre ei au aruncat cu cocteiluri Molotov, cu artificii şi cu pietre în poliţie, făcând autorităţile să folosească gaze lacrimogene şi tunuri cu apă împotriva protestatarilor. Acţiunea în forţă a poliţiei a atras reproşuri, iar guvernul a retras temporar forţele de ordine de pe străzi, permiţându-le protestatarilor să se adune în număr şi mai mare.
Răspuns sfidător al lui Erdogan
A recunoscut folosirea excesivă a forţei şi a ordonat investigaţii, dar a spus că nu va ceda în faţa „extremiştilor violenţi“ care sunt mai degrabă „ideologi“ şi nu „ecologişti“. A adăugat că va aduce un milion de suporteri ai partidului său, AKP, pentru fiecare sută de mii a protestatarilor. În aceeaşi noapte, au izbucnit alte revolte şi aproximativ 5.000 de protestatari au aruncat cu pietre în biroul premierului din cartierul Besiktas.
În dimineaţa zilei de 2 iunie, ploile violente au ţinut demonstranţii departe de Piaţa Taksim, în afara câtorva zeci care s-au ghemuit în jurul focurilor aprinse. Mai mulţi protestatari şi-au făcut drum, după-amiază, până în piaţă, în timp ce Erdogan a ţinut un alt discurs sfidător, dând vina pe CHP pentru revolte şi jurând să continue cu planurile de dezvoltare urbană. Luptele dintre poliţie şi protestatari s-au reluat, aproape 1.000 de persoane fiind reţinute şi alte zeci fiind rănite.
Limitele lui Erdogan
Mărimea şi scopul protestelor trebuie privite în perspectivă. Până la sfârşitul zilei de 1 iunie, protestele s-au întins în Izmir, Eskisehir, Mugla, Yalova, Antalya, Bolu, Adana, Ankara, Kayseri şi Konya. Multe zone unde au avut loc demonstraţii sunt locuri unde CHP se aşteptă să aducă un mare număr de suporteri. Konya, Kayseri şi Ankara, zone în care există mulţi suporteri ai partidului de guvernământ AKP, au fost excepţii notabile. Cele mai mari proteste, din Istanbul şi Izmir, au scos pe străzi tineri cu zecile de mii. Aceste demonstraţii vor fi cu adevărat importante dacă prezenţa oamenilor va fi de ordinul sutelor de mii, inclusiv în zone mai extinse care se laudă ca fiind zone de suport pentru partidul de guvernământ.
Protestele nu au indicat până acum că partidul lui Erdogan riscă să-şi piardă puterea, dar dezvăluie limitele ambiţiilor premierului. Erdogan încearcă să câştige voturi dintr-o pace lentă şi greu de obţinut cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care îl va ajuta să aibă destul suport pentru un referendum constituţional. Acest referendum ar transforma Turcia dintr-o ţară cu sistem politic bazat pe parlament, într-una prezidenţială, împuternicindu-l, astfel, pe Erdogan, al cărui mandat de premier se încheie în 2015, să continue la conducerea ţării din funcţia de preşedinte.
Protestatarii din partea Partidului Păcii şi Democraţiei Kurde (BDP), care s-au alăturat celor din CHP, nu i-au picat bine premierului şi planurilor sale de a se baza pe voturile kurde la referendumul constituţional.
Principalul partid de opoziţie este alarmat de politicile lui Erdogan care compromit principiile fundamentale ale statului laic definite de Kemal Ataturk. De la măsurile sociale care interzic vânzarea alcoolului după ora 22, până la măsurile politicii externe care se implică în influenţarea grupurilor de rebeli islamiste din Siria, acestea sunt măsurile care contrazic principiile lui Ataturk, cum ar fi că Turcia trebuie să rămână seculară şi să evite impunerea în afara graniţelor. Dar nemulţumirile în creştere împotriva partidului AKP nu sunt doar simple nepotriviri de idei islamist-seculare. S-a născut o percepţie printre majoritatea turcilor, care spune că partidul vrea să impună o formă agresivă de capitalism care sfidează consideraţiile ecologice, dar şi valorile islamiste. În cadrul oamenilor de afaceri, se adună frustrări din cauza numărului în creştere al concesiilor acordate aliaţilor apropiaţi lui Erdogan.
Nemulţumiri în creştere
Polarizarea statului poate fi cel mai bine văzută în raportul protestatarilor din Parcul Gezi. Nemulţumirile par să fi impulsionat un ziar important ca „Hurriyet“ să preia un rol de partid de opoziţie nemaivăzut în ultimii ani ai oprimării presei, sub conducerea lui Erdogan.
„Hurriyet“ a trâmbiţat înfrângerea lui Erdogan prin titluri ca „Erdogan nu mai este atotputernic“. La celălalt capăt al spectrului politic, agenţia de presă de stat „Anatolia“ prezintă protestele ca o simplă „ceartă“ dintre poliţie şi tineri extremişti care aruncă cu artificii, în timp ce accentuează un mesaj democratic că guvernul permite CHP să demonstreze în Piaţa Taksim.
Şi mai interesant este raportul din partea susţinătorilor AKP. Yeni Safak, un ziar afiliat partidului aflat la conducere, a condamnat proiectul de urbanizare al parcului şi a simpatizat cu protestatarii. Acelaşi lucru a făcut şi publicaţia „Zaman“, condusă de susţinătorii mişcării moderate islamiste „Gulen“. „Guleniştii“ formează o componentă importantă a bazei de suport a AKP, dar, totuşi, se ţin la distanţă de partid. Această mişcare a fost foarte importantă pentru Erdogan, sugerând că el şi partidul său au devenit foarte puternici. Editorialele din ziare l-au certat pe Erdogan pentru comportamentul său „excesiv“ şi plasat de partea demonstranţilor.
Deşi disensiunile cresc, Erdogan şi AKP au încă o susţinere importantă, iar opoziţia continuă să ducă lipsă de o alternativă politică credibilă. În acelaşi timp, Turcia urmează o agendă foarte încărcată în ceea ce priveşte politica externă, de la negocierea păcii cu militanţii kurzi şi dezvoltarea unor conducte de petrol în partea kurdă a Irakului, până la apărarea împotriva atacurile militanţilor sirieni. Turcia era deja obligată să se ocupe de aceste politici externe, dar ele vor ajunge pe locul doi din cauza distragerilor politice de acasă. În timp ce Erdogan prioritizează provocările domestice, adversarii străini, cum ar fi Siria, încearcă să profite de implicarea forţelor armate turceşti în problemele proprii şi să sponsorizeze mai multe atacuri în interiorul ţării.
CITEŞTE TOATE ARTICOLELE DESPRE PROTESTELE DIN TURCIA
Un tânăr în vârstă de 22 de ani a murit luni la spital după ce a fost împuşcat în timpul unei manifestaţii din sudul Turciei, a anunţat televiziunea privată NTV, citată de AFP. Este vorba de al doilea deces legat de puternicele manifestaţii care zguduie ţara de aproape o săptămână pentru a protesta faţă de partidul guvernamental islamo-consevator Justiţie şi Dezvoltare (AKP).
Mii de manifestanţi au ocupat din nou, luni după-amiază, Piaţa Taksim din Istanbul, forţele de ordine intervenind cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Multe voci se întreabă, în caz că situaţia va degerera, dacă armata va interveni şi de partea cui.
Prima victorie a pieţei în faţa lui Erdogan
Premierul Recep Tayyip Erdogan a dat înapoi duminică şi a anunţat că nu va mai construi un mall în Piaţa Taksim, însă acest gest nu a pus capăt protestelor naţionale.
Pe cine se sprijină „regimul Erdogan“
Contestată acum în stradă de segmentul liberal al societăţii turce, timp de aproape un deceniiu guvernarea premierului Tayyp Recep Erdogan s-a bazat pe largi victorii electorale, obţinute mai ales în zonele rurale, conservatoare, dar şi în cele urbane, antreprenoriale.
EDITORIAL Proteste în Turcia: de ce ţine MAE cu poliţia turcă?
Ministerul român de Externe pur şi simplu cauţionează o intervenţie poliţienească larg criticată drept excesivă. Cel puţin aşa se exprimă.
Preşedintele Abdullah Gul şi premierul Tayyip Erdogan au viziuni diferite când vine vorba de protestele ce au cuprins cele mai importante oraşe din Turcia.
Context Politic: Piaţa Taksim vs. Piaţa Universităţii (începuturi)
Notă: majoritatea textelor preluate mai jos sunt de vineri seara / sâmbătă dimineaţa. Deja atunci manifestaţiile din Turcia erau cu un ordin de mărime faţă de ce am avut noi în România şi la fel erau şi represiunile. Sâmbătă seara, conform unor rapoarte, vorbeam deja de două ordine de mărime peste ce am avut în România, adică sute de mii de oameni.
Protestatarii din Turcia au creat o campanie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo pentru a strânge banii necesari cumpărării unei pagini de publicitate în ziarele „New York Times“ sau „Washington Post“.
Atunci când Recep Tayyip Erdogan vindea simiţi şi limonadă pe străzile vechiului Istanbul, Turcia era prinsă într-un vârtej de lovituri de stat date cu ajutorul armatei. Ţara tânjea la marginea Europei, iar turcii tradiţionalişti erau consideraţi pătura inferioară a societăţii. În 2011, ţara condusă de politicianul condamnat la închisoare pentru declaraţiile extremiste avea una dintre cele mai mari rate mondiale de creştere economică.
Cum au apărut protestele în Turcia după decenii de linişte politică şi prosperitate
Chiar şi în acest moment, mii de turci continuă să protesteze faţă de guvern şi de acţiunile sale profund nedemocratice. Televiziunile locale transmit imagini cu atacurile brutale ale poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici care au ajuns să-şi verse năduful în Piaţa Taksim din Istanbul.
Cursul de schimb al monedei naţionale a Turciei şi acţiunile companiilor autohtone au fost afectate negativ de incidentele violente care s-au amplificat în ultimele zile, reflectând îngrijorarea pieţelor internaţionale faţă de problemele din Turcia.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a făcut apel la calm luni, după un sfârşit de săptămână marcat de proteste violente, cerând oamenilor să nu se lase provocaţi de manifestaţii organizate, în opinia sa, de „elemente extremiste”, transmite Reuters. Erdogan a spus că serviciile secrete turce investighează posibila implicare a unor ţări străine în organizarea protestelor din ultima săptămână.
FOTO VIDEO Protestele din Turcia, în imagini
Protestele din Turcia, declanşate sâmbătă în Piaţa Taksim din centrul Istanbulului, s-au extins în peste 60 de oraşe. Mai bine de 1.700 de oameni au fost reţinuţi de forţele de ordine în primele trei zile de manifestaţii, iscate pe fondul unui protest ecologist susţinut faţă de construirea unui mall în Piaţa Taksim.
Protestele violente din toată ţara l-au făcut pe premierul turc Recep Tayyip Erdogan să dea înapoi în ceea ce priveşte mall-ul care urma să fie construit în cazarma ce va înlocui piaţa Taksim din Istanbul. Erdogan, care este tot mai des criticat pentru „islamizarea” ţării, a anunţat că va construi o moschee în simbolica piaţă, scrie pe prima pagină de luni a cotidianului turc „Hurriyet”.
Zeci de mii de oameni au luat cu asalt bulevardele celor mai importante oraşe din Turcia şi s-au bătut cu poliţia începând cu noaptea de duminică şi până în zorii zilei de luni. Au fost cele mai dure confruntări după patru zile de proteste.
Mai mulţi protestatari turci s-au luptat cu poliţiştii din Istanbul încă de la primele ore ale zilei de luni. Unele dintre sediile locale ale Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării, condus de premierul Recep Tayyip Erdogan, au fost incendiate duminică noapte, marcând intrarea în cea de-a patra zi de proteste violente.
Protestele care au avut loc pe Bulevardul Istikal, centrul vibrant al Istanbului, acolo unde sunt cele mai importante magazine si locurile de distracţie ale turcilor, nu înseamnă chiar ceva nou.
Piaţa Taksim este una dintre emblemele oraşului Istanbul. Aici este locul in care locuitorii se adună fie la petrecerile de Revelion, fie ori de câte ori doresc să îşi ceară drepturile.
VIDEO De ce au dat foc turcii Istanbulului
O manifestaţie ecologistă, declanşată în urmă cu o săptămână la Istanbul, s-a transformat într-o mişcare anti-guvernamentală de proporţii ce s-a extins în aproape toată ţara.
EDITORIAL: Suleyman contra premierului Erdogan
„Ei spun că masacrăm copacii. Noi am plantat aproximativ două miliarde de copaci“, spune premierul Erdogan (citat de CNN) în timp ce nu înţelege – sau se face că nu înţelege – de ce au ieşit oamenii furioşi în centrul oraşului Istanbul. Oamenii îşi cer drepturile, iar politicianul le răspunde „veniţi să-mi număraţi copacii!“. Este un tip de discurs arogant care cred că vă sună cunoscut, scrie Liviu Iolu, jurnalist, pe blogul său de pe adevarul.ro.
VIDEO „Suleyman Magnificul“, în mijlocul protestatarilor din Turcia
Printre manifestanţi, jurnaliştii l-au surprins pe actorul Halit Ergenc, care-l interpretează pe sultanul Suleyman, în serialul „Suleyman Magnificul”.
Cenzura mass-media din Turcia creează dezinformare şi confuzie printre cetăţeni
Protestele din Turcia au trecut la un alt nivel odată cu încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, în timp ce administraţia premierului Recep Erdogan abuzează de putere. Mare parte din turci sunt privaţi de informaţii, mass-media şi reţelele sociale fiind cenzurate, ceea ce a creat confuzie în rîndul cetăţenilor.
Gazele lacromigene, furtunurile cu apă şi scandările au pus stăpânire pe Istanbul. La scurt timp, protestele au cuprins şi alte oraşe, ca Ankara, Izmir, Bodrum. Moldovenii care se află în aceste zile în Turcia spun că au simţit gazul lacrimogen care a fost împrăştiat în cantităţi mari.
FOTO VIDEO Cum s-a transformat protestul ecologist din Turcia într-unul antiguvernamental violent
Zeci de răniţi şi aproape o mie de persoane arestate. Acesta este bilanţul a două zile de confruntări violente cu poliţia în numeroase oraşe ale Turciei, unde o manifestaţie împotriva planurilor de renunţare la un parc din Istanbul s-a transformat într-o mişcare antiguvernamentală de proporţii.
Se încarcă comentariile...
