„Seiful Apocalipsei“, locul în care omenirea a stocat un milion de seminţe pentru eventualitatea unor dezastre INFOGRAFIE

Rezerva Mondială de Seminţe, un depozit special care adăposteşte cele mai preţioase seminţe din lume, a primit noi donaţii chiar luni, în ziua în care se împlinesc 10 ani de la inaugurarea sa, la 26 februarie 2008. Cu această ocazie, numărul mostrelor congelate în depozitele săpate într-un munte de lângă Cercul Polar de Nord a crescut cu 70.000, depăşind pragul de un milion, relevă BBC.

Rezerva Mondială de Seminţe din Svalbard (Svalbard Global Seed Vault, SGSV) este o bancă genetică internaţională care adăposteşte în acest moment, după „depunerea“ de luni, 1.059.646 eşantioane de seminţe. În acest moment, una dintre cele trei mai săli de stocare este aproape plină cu plicuri etanşe de stocare a seminţelor unor plante pe cale de dispariţie, dar mai ales cu ale unor plante agricole importante.

Conform proiectului care a debutat acum zece ani, Banca Mondială pentru Seminţe Svalbard are ca scop conservarea speciilor de plante aflate pe cale de dispariţie sau a păstrării seminţelor necesare pentru refacerea ecosistemelor în cazul producerii unei catastrofe naturale sau a unor dezastre provocate de om (precum un război nuclear sau încălzirea globală). Din acest motiv, depozitul a fost supranumit „Seiful Apocalipsei“ sau „Arca lui Noe vegetală“.

Un depozit de milioane

Norvegia a cheltuit nouă milioane de dolari pentru construirea laboratorului de pe insula Spitsbergen din arhipelagul Svalbard, care se află la o distanţă de aproximativ 1.300 kilometri de Polul Nord, scrie Reuters. Zona a fost aleasă datorită condiţiilor ideale pentru păstrarea seminţelor pe termen lung. Insula nu prezintă activitate tectonică, este acoperită de permafrost şi se află la 130 de metri deasupra nivelului mării, fiind ferită de inundaţii chiar şi în situaţia în care calota glaciară s-ar topi.

Însă calculele proiectanţilor au fost depăşite de realitatea de pe teren. Anul trecut, un cumul de condiţii meteorologice extreme - cea mai caldă iarnă arctică din istorie, care a antrenat topirea parţială a permafrostului, urmată de ploi extrem de abundente - au provocat inundarea parţială a intrării în depozit. Din fericire, apa nu a ajuns până în sălile îngheţate unde sunt depozitate seminţele, scrie „The Guardian“. 

Drept urmare, au fost construiţi pereţi impermeabili care să împiedice intrarea apei în depozitul propriu-zis şi sunt în pregătire o serie de lucrări de consolidare. Pentru toate acestea, precum şi pentru extinderea depozitului, guvernul Norvegiei a anunţat vineri că va  aloca 13 milioane de dolari, transmite Reuters. 

Ministrul norvegian al Agriculturii, Jon Georg Dale, a precizat că îmbunătăţirea laboratorului vizează „construirea unui tunel de acces nou, din beton, precum şi a unei clădiri de servicii care să găzduiască separat unităţi de energie şi unităţi frigorifice, precum şi alte echipamente electrice care ar putea emite căldură prin tunel“. „Laboratorul de seminţe reprezintă o asigurare la nivel mondial privind aprovizionarea cu alimente pentru generaţiile viitoare“, a declarat Jon Georg Dale, citat de Reuters.

O singură „retragere“ din Seif, pentru Siria

SGSV se deschide de două ori pe an pentru a primi donaţii din partea băncilor de seminţe din întreaga lume. Din 26 februarie 2008, 73 de instituţii au făcut „depuneri“ de seminţe în depozitele SGSV, şi doar o singură „retragere“ a fost efectuată. În 2015, Banca Mondială de Seminţe Svalbard a înreegistrat prima „retragere“, după ce războiul civil din Siria a provocat distrugerea unui depozit de seminţe agricole din oraşul Alep. 

Drept urmare, a fost nevoie de recuperarea din „Seiful Apocalipsei“ a circa 90.000 de seminţe de grâu, linte, năut şi alte plante agricole adaptate la condiţiile din Siria, relevă BBC.

Ultima depunere în „Seiful Apocalipsei“, efectuată luni, 26 februarie 2018, include seminţe ale unor varietăţi unice de orez, grâu şi porumb, precum şi fasoliţă – o sursă majoră de proteine în Africa şi Asia de Sud – sau arahide Bambara – o specie rezistentă la seceta din Africa. Aceste mostre se alătură seminţelor de plante agricole larg răspândite, precum grâul Spelta, cât şi celor mai rare, cum sunt ceapa-cartof estoniană sau orzul din care se prepară berea şi whisky-ul irlandez.

Oamenii de ştiinţă estimează că în băncile genetice din întreaga lume se află seminţele a circa 2,2 milioane de specii vegetale unice şi că, în final, fiecare dintre acestea va avea o mostră depusă în „Seiful Apocalipsei“ de la Svalbard.