„Sancţiunile economice” pentru Rusia, noul episod din veşnica goană după averea lui Vladimir Putin

SUA şi UE nu au făcut un secret din faptul că sancţiunile aplicate Rusiei după anexarea Crimeei îi vizează pe apropiaţii preşedintelui Vladimir Putin. Pentru a-şi face mesajul şi mai clar, noul pachet de măsuri punitive, care va fi prezentat cel mai probabil luni, loveşte „cercul intim” al lui Putin. De fapt, sancţiunile au scopul de a afecta uriaşa avere a şefului de la Kremlin, despre care se zvoneşte mult, dar se ştiu puţine.

Numele mai multor oligarhi ruşi au fost asociate cu Vladimir Putin. Încă de la privatizările opace din anii 90, când au luat naştere unii dintre cei mai bogaţi şi mai puternici oameni din lume, legăturile preşedintelui rus cu oamenii de afaceri sunt de notorietate. Cu toate acestea, există foarte puţine informaţii concrete despre averea lui Vladimir Putin. 

De-a lungul timpului, autorităţile occidentale şi presa internaţională au încercat să demonstreze cu acte că astfel de conexiuni există. În sancţiunile internaţionale aplicate luna trecută Rusiei, americanii au atras atenţia asupra unei persoane - Gennadi Timcenko, coproprietar al Grupului Gunvor, al patrulea trader de ţiţei din lume, cu venituri de 90 de miliarde de dolari în 2013 şi înregistrat în Elveţia. 

Prezenţa acestui nume pe lista celor sancţionaţi devine surprinzătoare prin prima motivării Trezoreriei Americane: „Putin are investiţii în Gunvor şi ar putea avea acces la fondurile Gunvor”, notează zerohedge.com. Nu este prima dată când se vorbeşte de această legătură.

În 2008, publicaţia „The Economist” găsea aceeaşi conexiune între Putin şi Timcenko. Atunci, oligarhul rus a intentat proces revistei, dar a renunţat ulterior la acuzaţii. „The Economist” a emis o declaraţie prin care transmitea că „acceptă asigurările din partea Gunvor că nici Putin şi nici un alt politician rus cu rang înalt nu sunt prezenţi în acţionariatul Gunvor”. 

După sancţiunile din martie, Gunvor s-a apărat din nou: Vladimir Putin „nu deţine şi nu a deţinut niciodată o participaţie directă sau indirectă în cadrul Gunvor”, nu este nici „beneficiar în cadrul Gunvor” şi „nu are acces la fondurile Gunvor”, îl citează „The New York Times” pe Seth Thomas Pietras, directorul de afaceri corporatiste al Gunvor. Tot atunci, mai mulţi directori ai companiei au mers la Washington pentru a se întâlni cu oficiali ai Deparatamentului de Stat şi ai Congresului. 

„Noi le-am adus dovezi, dar noi n-am văzut niciun soi de dovadă de la ei şi nici nu ştiu dacă vom vedea vreodată”, a spus Pietras după întâlnirile din SUA. Delegaţia rusă a reuşit să convingă reprezentanţii băncilor americane cu care Gunvor lucrează, dar oficialii Trezoreriei au rămas sceptici. 

„Suntem în continuare convinşi că informaţiile privind relaţia dintre Putin şi Gunvor sunt corecte”, a declarat un astfel de director sub protecţia anonimatului. Trezoreria nu a făcut publică nicio dovadă pentru aceste legături însă, conform legislaţiei americane, este obligată să aibă suficiente probe admise de o instanţă pentru a aplica astfel de sancţiuni. 

Noile sancţiuni, care vor fi prezentate cel mai probabil astăzi, sunt croite pe acelaşi model. De data aceasta, printre cei vizaţi se numără Igor Sechin, preşedintele Rosneft, şi Alexei Miller, preşedintele Gazprom - directorii celor mai mari companii ruse, ambele de stat, şi cunoscuţi drept apropiaţi ai lui Putin. 

Însă dificultăţile întâmpinate în a sancţiona o avere atât de opacă şi fonduri de zeci de miliarde de euro la care Putin ar putea sau nu avea acces nu sunt puţine. Banii sunt greu de urmărit, iar speculaţiile legate de legăturile lui Putin cu oligarhii sunt multe. 

De ani buni se vorbeşte că Putin ar controla o avere între 40 şi 70 de miliarde de euro, care l-ar aşeza pe primul loc nu doar în rândul şefilor de stat, ci l-ar transforma în cel mai bogat om din lume. 

Din cauza acestei opacităţi, SUA adoptă o strategie bazată pe măsuri difuze, care să afecteze corporaţiile şi băncile despre care crede - sau are informaţii - că derulează afaceri cu Putin. 

„Este ca şi când stai într-un cerc şi, dintr-o dată, toţi din cerc sunt atacaţi cu câte-o bombă. Înţelegi mesajul că bomba se apropie şi de tine”, a explicat senatorul american Robert Menendez, preşedintele Comitetului pentru Relaţii Externe, citat de „The New York Times”. 

Deşi până acum mai mulţi oficiali americani au cerut Administraţiei Obama să publice aceste dovezi, Casa Albă a refuzat. O altă sursă de informaţii care arată legăturile lui Putin cu mai mulţi oligarhi este WikiLeaks. Documentele publicate de organizaţie de-a lungul anilor scot la iveală conexiunile lui Putin nu doar cu Gunvor, ci şi cu Surgutneftegaz, o mare companie petrolieră, şi chiar cu gigantul de stat Gazprom. 

În 2007, Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) din SUA a întocmit o evaluare privind averea lui Putin, care rămâne secretă şi astăzi. 

Putin a fost implicat în afaceri dubioase încă de la începutul carierei sale politice. În anii 90, când era viceprimarul oraşului Sankt Petersburg, a fost implicat într-un scandal privin acordarea unor drepturi de export pentru materiale în valoare de 92 de miliarde de dolari - ţiţei, cherestea şi metale - în schimbul importului de produse alimentare cu aceeaşi valoare. Produsele alimentare n-au mai ajuns niciodată în Rusia. În uma anchetei Consiliului Local s-a recomandat destituirea lui Putin pentru „incompetenţă, neglijenţă şi iresponsabilitate”. Experţii nu pot spune nici astăzi dacă Putin a câştigat personal din această afacere sau dacă, în schimb, nu a fost o înţelegere mai amplă în programul de privatizări. 

Boris Berezoksi, magnatul care l-a ajutat pe Putin să ajungă la putere şi apoi a devenit unul dintre cei mai vehemenţi adversari ai săi a povestit la un moment dat că i-a cerut ajutorul lui Putin pentru o afacere în Sankt Petersburg şi, când a vrut să-i dea mită, politicianul l-a refuzat. Berezovski a murit în condiţii suspecte primăvara trecută, la Londra, acolo unde locuia de mai mulţi ani. 

O altă sursă de venituri importante ar fi cele din Irak, care ar fi acordat mai multe vouchere pentru ţiţei apropiaţilor lui Putin - inclusiv şefului său de cabinet şi cabinetului prezidenţial în sine - pentru a eroda sprijinul internaţional faţă de sancţiunile impuse Irakului după invazia din 2003. Autorul raportului oficial al SUA privind corupţia legată de petrolul irakian susţine că a fost obligat să scoată numele lui Putin din raport de Colin Powell, pe atunci secretar de stat al SUA. 

În 2010, omul de afaceri Serghei Kolesnikov a publicat o scrisoare deschisă în care afirmă că l-a ajutat pe Putin să-şi construiască un palat în valoare de mai multe miliarde de dolari la ţărmul Mării Negre. Kremlinul a negat acuzaţiile şi le-a catalogat drept „absurde”.