Rusia a extins campania de combatere a jihadiştilor şi în Irak, nu numai în Siria. SUA, sub presiune pentru a-şi adapta strategia militară în aceste state

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moscova ajută la lupta contra insurgenţilor islamişti în Irak cu acordul guvernului de la Bagdad, informează Reuters.

"Este necesar să sprijinim cooperarea între guvernul irakian şi Kurdistanul irakian în lupta contra terorismului, dar noi o facem cu acordul guvernului", a precizat Lavrov, miercuri, la întâlnirea Consiliului Euro-artic al Mării Barents din oraşul Oulu, situat în nordul Finlandei.

El a precizat că un nou centru de securitate în Bagdad, în care se află oficiali ruşi, irakieni, iranieni şi sirieni este accesibil tuturor părţilor.

"Aceste evenimente demonstrează că cei care se opun terorismului ar trebui să lucreze împreună şi să-şi coordoneze acţiunile", a precizat Lavrov. 

Irak a început să bombardeze militanţii organizaţiei teroriste Stat Islamic (SI) cu ajutorul noului centru de securitate, a declarat un parlamentar irakian marţi. 

Lavrov a subliniat că războiul din Orientul Mijlociu a fost cauzat de declinul statelor naţionale. El a explicat că, din cauza unei lipse de putere, Libia a intrat "într-o gaură neagră" în care se face trafic de arme şi de oameni, referindu-se la criza curentă a migraţiei. În Libia, există două administraţii rivale, una islamistă, susţinută de către Congresul General Naţional (CGN) libian, cu capitala la Tripoli, şi Guvernul recunoscut internaţional, cu sediul la Tobruk, în est.

Ministrul rus de Externe a subliniat faptul că refugiaţii sirieni trebuie să decidă în ce ţară pot să găsească adăpost, precizând că Rusia a furnizat ajutor financiar şi umanitar Iordaniei şi Libanului pentru a face faţă influxului de persoane care emigrează din ţările aflate în război precum Siria, Irak, Afganistan. 

Lavrov a precizat că Rusia nu a primit solicitări directe de ajutor militar din partea altor ţări în afară de Siria.

Putin denunţă „poziţia neconstructivă“ a SUA cu privire la Siria 

Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat joi „poziţia neconstructivă“ a SUA care, spune el, au refuzat principiul unui schimb de delegaţii cu Moscova pentru a discuta despre conflictul sirian, relatează AFP şi RIA Novosti. 

„Eu cred că această poziţie nu este constructivă şi aparent la originea slăbiciunii poziţiei americane este absenţa unui plan (pentru Siria). În mod evident, nu e nimic de discutat pur şi simplu“ cu americanii, a declarat Putin la Astana, capitala Kazahstanului, unde se află într-o vizită, conform imaginilor difuzate de televiziunea rusă.

„Nu prea înţeleg cum partenerii noştri americani pot critica acţiunile Rusiei de combatere a terorismului în Siria, din moment ce resping dialogul direct privind chestiuni importante, cum ar fi reglementarea politică a conflictului“, a afirmat liderul rus.

Rusia „lasă uşa deschisă“ pentru discuţii cu toate părţile interesate cu privire la situaţia din Siria, a declarat Putin, în aceeaşi conferinţă de presă la Astana, potrivit agenţiei de presă TASS.

Rusia susţine că a propus SUA ca o delegaţie de oficiali americani să se deplaseze la Moscova pentru a discuta despre criza siriană. În faţa reticenţei Washingtonului faţă de această iniţiativă, Moscova a propus apoi ca o delegaţie rusă, condusă de premierul Dmitri Medvedev, să plece în acelaşi scop la Washington.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri că Statele Unite au refuzat ambele propuneri.

„Ca să fiu sincer, am spus că aceasta nu ne interesează atât timp cât Rusia nu este pregătită să contribuie într-o manieră constructivă la efortul nostru de luptă împotriva grupării Statul Islamic“, a confirmat miercuri Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al Casei Albe.

„Rusia are propriile sale planuri în Siria şi, în prezent, ea şi le pune în aplicare singură“, a adăugat el.

Dialog la nivel militar Moscova - Washington

În pofida eşecului acestor tentative de dialog, responsabili militari de grad înalt din cele două ţări discută prin videoconferinţă pentru a evita orice incident aerian între forţele aeriene ale celor două ţări în spaţiul aerian al Siriei.

Un acord ar putea fi semnat „în zilele următoare“, a declarat miercuri la Washington un responsabil american din domeniul apărării, în finalul celei de-a treia sesiuni de discuţii prin videoconferinţă de la începutul intervenţiei ruse în Siria la 30 septembrie.

Rusia susţine că bombardează ţinte „teroriste“, în special gruparea jihadistă Statul Islamic, în Siria, în sprijinul regimului preşedintelui Bashar al-Assad, unul din principalii săi aliaţi.

SUA se află, la rândul lor, în fruntea unei largi coaliţii care bombardează Statul Islamic de peste un an în Siria şi în Irak.

Această „coabitare“ în spaţiul aerian al Siriei, într-un context de tensiuni internaţionale fără precedent de la încheierea Războiului Rece, provoacă teama de incidente cu consecinţe imprevizibile. 

Washingtonul sub presiune pentru a-şi adapta strategia militară în Siria 

La două săptămâni după începerea bombardamentelor ruse în Siria, există voci care cer ca SUA să-şi extindă intervenţia militară pe teren, limitată în prezent la atacuri aeriene împotriva grupării Statul Islamic, comentează France Presse. 

 Pentagonul afirmă că bombardamentele Moscovei nu vor schimba linia de conduită militară a Statelor Unite.

Unii consideră însă că intrarea în scenă a Rusiei modifică prea mult situaţia din teren în favoarea preşedintelui sirian Bashar al-Assad pentru că SUA rămân pe aceeaşi poziţie.

„Rusia ne va scoate din toropeala în care ne-am scufundat de un an, când am estimat că Statul Islamic este cea mai gravă ameninţare“, a declarat pentru AFP Patrick Skinner, de la grupul Soufan, un think tank de analiză a riscurilor ridicate, compus din foşti experţi şi responsabili din domeniul combaterii terorismului.

„Acesta este un război civil — pro-Assad şi anti-Assad — şi aceasta nu lasă mult loc pentru concentrarea pe Statul Islamic“, a subliniat el.

Senatorul republican John McCain, un adept al liniei dure care critică de mult timp politica preşedintelui Barack Obama în Orientul Mijlociu, a făcut apel săptămâna aceasta la administraţia americană să-şi consolideze angajamentul militar în Siria.

El a pledat pentru constituirea în Siria a unei zone de excludere aeriană unde refugiaţii şi rebelii sirieni să fie protejaţi de forţele regimului.

„Aceste enclave trebuie protejate printr-un angajament mult mai mare aerian al coaliţiei şi SUA şi, probabil, cu trupe la sol“, inclusiv americane, potrivit lui McCain.

Hillary Clinton, favorită în cursa pentru învestitura democrată la prezidenţialele 2016, a susţinut şi ea, marţi, ideea unei zone de excludere aeriană în Siria în timpul unei dezbateri televizate între candidaţii democraţi.

Reticenţa administraţiei Obama de a se angaja militar într-un grad mai mare vine de la faptul că ea nu poate găsi un aliat fiabil în Siria în a cărui serviciu ar putea să pună puterea sa militară, explică Joshua M.Landis, directorul Centrului de studii pentru Orientul Mijlociu de la Universitatea Oklahoma.

America nu poate găsi un partener în Siria

„Problema este că America nu poate găsi un partener“ în Siria, explică el. Grupările siriene sunnite care luptă împotriva regimului preşedintelui Al-Assad riscă toate să „coopereze“ la un moment dat cu Al Qaida, potrivit acestuia.

Totuşi, administraţia americană nu a rămas în totalitate străină luptei împotriva regimului lui Assad.

Începând cu 2013, CIA a înarmat şi antrenat rebeli sirieni în lupta împotriva regimului preşedintelui sirian, în ceea ce Patrick Skinner numeşte „cele mai publice programe secrete“ ale agenţiei americane de informaţii.

CIA şi aliaţii săi din regiune, între care Arabia Saudită, au furnizat de asemenea rachete antitanc ghidate TOW (Tube launched, Optically tracked, Wire-guided), extrem de eficiente împotriva tancurilor siriene.

Grupuri rebele au difuzat intens în ultimul timp pe reţelele de socializare imagini cu astfel de rachete, agitând spectrul unui nou „război prin interpuşi“ între Moscova şi Washington, la aproape trei decenii de la căderea imperiului sovietic.

Dar impactul militar real al acestor rachete este relativ, potrivit experţilor.

În acest sens, Stephan Biddle, profesor la Universitatea George Washington, subliniază că rachetele TOW nu sunt eficiente împotriva artileriei şi a susţinerii aeriene, de care beneficiază forţele regimului sirian.

Poziţia administraţiei Obama în problema siriană rămâne deocamdată aceeaşi. „Vom continua campania împotriva grupării Statul Islamic cu mai multă hotărâre, pe acelaşi câmp de luptă“, a reiterat miercuri Ashton Carter, secretarul american al apărării.