Responsabilitatea talibană pentru atacul terorist de la Kabul

FOTO Twitter

Joi, 24 august, a avut loc cel mai important atac terorist din Afganistan din februarie 2020, data semnării acordului cu talibanii la Doha. Acesta ucisese 12 militari americani şi rănit 15, la ora conferinţei de presă a Preşedintelui american Joe Biden.

Numărul a ajuns spre dimineaţă la 13 victime americane şi 90 afgani ucişi. Această situaţie reafirmă complexitatea şi periculozitatea misiunii de a asigura securitatea la aeroportul Hamid Karzai din Kabul şi de a evacua în continuare cetăţenii occidentali, afganii care au lucrat cu diferitele ambasade şi reprezentanţe şi pe cei vulnerabili. Dar cel mai important, subliniază din nou legătura foarte stranie între talibani şi organizaţiile teroriste dar şi pe cea funcţională şi operaţională ciudată între talibani şi americani.

Responsabilitatea retragerii, haosului şi prăbuşirii forţelor afgane: ping-pong de la Trump la Biden

Am urmărit cu atenţie conferinţa de presă a preşedintelui Joe Biden de după atacul de ieri. O situaţie extrem de complicată pentru un şef de stat şi om politic care trebuie să asume, să deconteze şi să vorbească despre un atac masiv cu nenumărate victime, morţi şi răniţi. Şi care trebuie să facă o anumită echilibristică între a spune lucrurilor pe nume, a plasa blamul şi responsabilitatea acolo unde se află(pentru a nu o asuma pe toată el însuşi) şi, în acelaşi timp, de a menţine relaţii minimale funcţionale cu talibanii până la retragerea completă a trupelor americane, la 31 august. Iar aici orice cuvânt se poate traduce în costuri de imagine, de vieţi de soldaţi americani şi de afgani sau în ameninţări în perspectivă prin găzduirea organizaţiilor teroriste, cam cum făcea Tunisul, la vremea lui cu OEP-ul şi brigăzile roşii sau celulele IRA găzduite şi antrenate.

Conferinţa de presă, dar mai ales briefingul de presă al purtătoarei de cuvânt, Jan Psaki, au arătat preocuparea presei americane, a publicului american, dar şi o altă zonă de presiune publică puternică, pentru situaţia din Afganistan. Aşa am putut vedea falia din societate între republicani şi democraţi, mai mult, jocul de pasare a responsabilităţii pentru prăbuşirea intempestivă a Kabulului şi cucerirea oraşului de către talibani dar mai ales responsabilitatea pentru haosul determinat de retragerea de pe aeroportul Hamid Karzai, până la preluarea securităţii de către americani. Cu toţii am văzut scenele de impact emoţional major al alergării după avion sau prinderii de trenul de aterizare şi căderea de la înălţime, la retragerea acestuia, în aer.

Interesant este că presiunea făcută de media vine, concomitent, uneori la acelaşi reporter - vezi cazul Fox News – pe două direcţii opuse: de ce nu s-au retras trupele mai devreme (ordonat) şi de ce nu s-au adus alte trupe pentru a recâştiga aeroportul Baghram şi securiza sau combate talibanii la Kabul. Deci presiune pentru retragerea trupelor, eventual mai devreme, iar concomitent pentru a aduce noi trupe şi a combate talibanii. Răspunsul preşedintelui Joe Biden a fost menţinerea poziţiei sale şi avertismentul că autorii sunt cunoscuţi, sunt urmăriţi şi America nu va uita şi nu va ierta niciodată, iar cei în cauză vor plăti. Probele nerostite au fost soarta lui Bin Laden şi Baghdadi.

Responsabilitatea pentru primele victime în mai bine de 19 luni a fost accentuată de mass media anti-Biden şi prin contrapunere cu situaţia din perioada Trump. Şi acest atac a fost asumat direct pentru că Joe Biden l-a desemnat special pe reporterul Fox News să pună întrebarea cu pricina care să-i permită să aşeze lucrurile spunându-şi partea sa de adevăr: Donald Trump a făcut un târg cu talibanii, care prevede ca aceştia să nu atace nici un militar american şi, în schimb, trupele americane se vor retrage la 1 mai 2021. Din februarie 2020 până astăzi, acest acord a fost baricada care a prevenit decesele americanilor. La asta s-a adăugat şi faptul că teroriştii se aflau în închisori. Acum realitatea e cu totul alta, şi tocmai acordul de retragere e responsabil, dar doar indirect şi la nivel contextual, de atac.

FOTO EPA-EFE

Atacul şi responsabilitatea talibanilor

Responsabilitatea talibanilor pentru atacul terorist se consumă la mai multe niveluri. Sigur, după cum spunea Jen Psaki, la această oră nu există date care să arate vreo implicare directă, ordin sau sprijin din partea talibanilor pentru atac. Din contra, americanii avertizaseră de câteva zile cetăţenii americani să nu vină la aeroport decât chemaţi, să nu stea prin jurul aeroportului şi să se expună. Această realitate, bazată pe informaţii complexe ale americanilor, a fost elementul major de credibilitate care l-a salvat pe Biden. El avertizase că urmează atacuri teroriste ale ISIS Khorasan.

Atentatorii terorişti au trecut prin filtrele talibane – mai bune pentru a fi folosite la bătăi şi şicane la adresa afganilor care vor să fugă de regimul taliban decât să prevină intrarea unor terorişti cu explozibili pe corp spre aeroport – apoi au intrat în rândul care aştepta controlul şi intrarea în aeroport şi s-au detonat, unul la poartă, altul în jurul hotelului din apropiere. Ei aparţineau ISIS Khorasan, cea prezumată şi presupusă autor al atentatului, pe care l-a şi revendicat. Nu trebuie uitat că talibanii au fost cei care i-au eliberat din închisori pe toţi încarceraţii, dar pe liderul ISIS-K l-au ucis în închisoare, fiind considerat liderul unei organizaţii rivale.

Altfel, responsabilitatea talibanilor se mai conturează şi în modul de a fi care alungă afganii din ţara lor, şi în îngemănarea organizaţiei lor cu nenumărate organizaţii teroriste, ceea ce poate da încredere jihadiştilor, şi pentru eliberarea din închisori a teroriştilor, şi în modul de funcţionare defectuos şi cu alte obiective a filtrului din jurul aeroportului. Americanii aveau date că urmează atacul, ştiu autorii, verificând acum toate elementele atacului ISIS-K. Ştiu şi că urmează noi atacuri. Au aflat şi că autorii s-au ascuns deja, dar sunt urmăriţi şi, în final, vor fi eliminaţi ca bin Laden şi al Baghdadi, ca şi multe alte sute şi mii de terorişti.

FOTO Al Jazeera/AFP

Relaţia dintre talibani şi organizaţiile teroriste

După cum am arătat anterior, (vezi aici) relaţia dintre talibani şi organizaţiile teroriste este complexă: au găzduit Al Qaeda, au aceeaşi ideologie islamistă radicală cu organizaţiile jihadiste, sunt îngemănaţi cu membrii acestor organizaţii, ce funcţionează şi în interiorul Mişcării talibane, au chiar între ei membri şi grupuri întregi, precum Reţeaua Haqqani, care este oficial desemnată mişcare teroristă, cu un lider pe capul căruia s-a pus un premiu de 5 milioane de dolari. Apoi nenumăraţi luptători ai talibanilor sunt terorişti urmăriţi şi căutaţi. Inclusiv pentru uciderea soldaţilor americani.

În al doilea rând, relaţia talibanilor cu ISIS-K e complexă, una de rivalitate directă, de unde posibilitatea ca această organizaţie să defăşoare atacul tocmai pentru a strica afacerile şi planurile talibanilor, obligându-i pe americani să rămână în Afganistan, să treacă de 31 august, ziua limită a retragerii, sau chiar să aducă din nou militari ca să combată terorismul manifestat la sol. În plus, atacul poate fi şi o răzbunare subtilă a uciderii liderului ISIS-K în închisoare, de către talibani, chiar recent, pe fondul avansării către Kabul. Dar cu celelalte organizaţi teroriste din Afganistan, relaţia talibanilor este bună. Al Qaeda, Al Qaeda în subcontinentul indian, reţeaua Haqqani, Mişcarea Islamică Uzbekă, Mişcarea Islamică din Turkestanul de Est etc. - au oamenii care funcţionează în rândurile talibanilor sau sunt în întregime parte a Mişcării talibane.

Acţiunea teroristă e menită să le atragă atenţia talibanilor asupra faptului că oricum vor avea o problemă cu ISIS-K şi în viitor, mai ales că şi-au luat angajamentul să lupte cu organizaţiile teroriste, şi că responsabilitatea trecerii nestingherite a atacatorilor sinucigaş prin filtrul lor de la aeroport rămâne una primordială. Teroriştii vor reprezenta o problemă şi în viitor şi sub regim taliban. Care oricum e o structură confederativă şi descentralizată, prin juxtapunerea unor grupări tribale, de unde lipsa de control total şi asupra tuturor chiar de către conducerea talibană de la Kabul. Iar dacă americanii i-au identificat exact pe atacatori şi îi vor vâna până ce vor plăti, talibanii nu prea au formule şi mijloace de reacţie acum fie şi numai ca să arate populaţiei afgane cum o protejează ei, inclusiv în cazul unui atac terorist.

Jurnaliştii americani au investigat, în conferinţa de presă, prin intermediul a numeroase întrebări, şi cum arată relaţia americani-talibani. Câtă încredere au autorităţile administraţiei în talibani, cât de mult cooperează, dacă le dau informaţii operative, dacă aceştia ştiu care sunt afganii pe care americanii doresc să-i extragă. Şi dacă Preşedintele Biden a vorbit inclusiv despre un nivel de schimb de informaţii cu talibanii, suspiciunile sunt normale. Mai întâi e vorba despre mici cantităţi de informaţii utilizabile la timp de către talibani exact în aceste atacuri, a explicat preşedintele. Apoi e vorba despre informări privind convoaiele şi oamenii care vin la aeroport şi trebuie lăsaţi să treacă. Fireşte şi lipsa de încredere, şi faptul că talibanii mai opresc, umilesc şi maltratează afganii care vor să plece. Iar relaţia de relativă încredere cu talibanii este cu atât mai greu de gândit cu cât SUA nu recunosc oficial talibanii ca lideri la Kabul, nu pot negocia sub nici o formă cu teroriştii şi trebuie să descurajeze organizaţiile teroriste, dar totuşi, pe teren, să-şi ia cetăţenii şi pe afganii vizaţi afară din Afganistan.

Şi aici radicalismul şi inflexibilitatea unei părţi a mass media au dus la cele mai neplăcute rezultate: presarea administraţiei ca americanii să nu lucreze cu talibanii, dar să scoată cetăţenii americani şi pe afgani din Kabul şi de pe tot întinsul Afganistanului; presarea lui Biden să-i tragă la răspundere pe talibani pentru responsabilitatea în atacul terorist – eventual bombardându-le imediat punctul de control, fapt ce ar genera costuri enorme şi imposibilitatea de a due la bun sfârşit misiunea de a extrage persoanele de expatriat la timp, eventual chiar un conflict deschis cu talibanii la aeroport şi utilizarea lansatoarelor de rachete pentru a nu mai permite decolarea şi aterizarea avioanelor.

Statele Unite au decis să strângă din dinţi şi să rezolve problema momentului. Şi în timp, în viitor, vor mai fi afgani care vor trebui recuperaţi. La fel, poate alţi cetăţeni trăini şi afgani care acum au ales să rămână, care sunt eligibili pentru extragere şi care se vor decide, poate în viitor să plece. În alte cazuri, s-ar putea să fie nevoie de un modus vivendi pentru cooperarea americano-talibană şi în viitor, pe anumite subiecte. De aceea relaţia e complexă, beneficiază de ambiguitate contructivă, are contradicţii în interior, apar deseori fricţiuni cu grupări talibane şi zone de cooperare.

Preşedintele Statelor Unite a promis retaliere şi faptul că dronele americane şi intelligence-ul ştiu exact unde se află fiecare membru al grupului de planificatori ai atacului. Care sunt monitorizate, urmărite şi care vor plăti. Însă noi atacuri teroriste sunt aşteptate la aeroport şi în continuare. Dificultatea este că talibanii refuză să permită o zonă de protecţie şi securitate mai largă în jurul aeroportului, zone de triere importante în exterior, şi presiunea teroristă ajunge până la nivelul militarilor americani care verifică şi pipăie afganii ce intră în aeroport direct, de unde ricul major la care se expun.

Probabil că filtrele talibane actuale, după ce au eşuat în a identifica atacatorii terorişti, chiar şi pe baza informaţiilor date de americani, ar trebui înlocuite în următoarele zile cu formule mai stricte şi profesioniste de triere. Însă până la 31 august mai sunt puţine zile, nu este timp, iar militarii americani vor lucra în continuare sub stres şi presiune, cu riscul major al unui atac terorist care să-i ucidă în orice clipă.