Raportul Conferinţei de Securitate de la München: Ordinea mondială, în pericol VIDEO

Raportul Conferinţei de Securitate de la München: Ordinea mondială, în pericol VIDEO

Fostul ambasador al Germaniei în Statele Unite, Wolfgang Ischinger, va prezida Conferinţa privind Securitatea de la München

Democraţiile liberale se dovedesc vulnerabile în faţa campaniilor de dezinformare, iar naţionalismul câştigă teren în faţa globalismului, arată raportul Conferinţei de Securitate de la München.

Ştiri pe aceeaşi temă

Securitatea internaţională nu a fost niciodată atât de fragilă de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial încoace. Unii dintre stâlpii fundamentali ai Occidentului şi ai ordinii internaţionale liberale încep să slăbească. Adversarii societăţilor deschise sunt în ofensivă. Democraţiile liberale s-au dovedit a fi vulnerabile în faţa campaniilor de dezinformare. 
 
Cetăţenii statelor democratice cred din ce în ce mai puţin că sistemul poate genera rezultate pozitive şi încep să încline în favoarea unor soluţii naţionale, să prefere închiderea graniţelor în locul globalismului şi deschiderii. Iar Statele Unite ar putea trece la o politică externă „mai unilaterală, poate chiar naţionalistă“.
 
Acestea sunt doar câteva dintre situaţiile îngrijorătoare prezentate în raportul fundaţiei Conferinţei de Securitate de la München (MSK), publicat la începutul acestei săptămâni şi care serveşte drept document de lucru al Conferinţei ce se va desfăşura în perioada 17-19 februarie în Germania, în capitala Bavariei.
 
Documentul, intitulat „Post-Truth, Post-West, Post-Order?“ („Post-Adevăr, Post-Occident, Post-Ordine?“, în trad.), ia în discuţie posibilul final al vechii ordini mondiale, acesta fiind, de altfel, principalul subiect al Conferinţei, ce este prezidată de fostul ambasador al Germaniei în Statele Unite, Wolfgang Ischinger.
 
Realizat împreună cu o serie de think-tank-uri comerciale şi nonprofit, raportul tratează temele momentului: dezinformarea, migraţia, jihadismul, siguranţa sănătăţii populaţiei şi inovaţiile în domeniul apărării, prezentând, totodată, provocările la nivel mondial, dar şi regional.
 
Politica fricii într-o lume a post-adevărului
 
Autorii raportului menţionează că în ultimele 12 luni, la alegeri sau în cadrul unor referendumuri, succesul a fost repurtat de politicieni care au venit din afara sistemului, iar fundamentul politic a primit lovituri majore.
 
Documentul subliniază că, în prezent, partidele populiste sunt parte a guvernării în circa 12 democraţii occidentale şi chiar şi în ţările în care au primit doar o mică parte din voturi îşi exercită adesea influenţa, dând un nou curs dezbaterilor sau presând principalele partide să adopte o altă agendă politică.
 
Unul dintre factorii care explică ascensiunea populismului, consideră autorii raportului, este reprezentat de faptul că veniturile majorităţii populaţiei din economiile industrializate au stagat între toamna anului 2007 şi 2014. În acest timp, în SUA, arată analizele, nu greutăţile economice au dus la propagarea acestui curent, ci anxietatea legată de viitor.
 
În Occident, „populiştii şi experţii în politica agitării“ formează o „axă a fricii“ şi „exploatează nesiguranţele şi suferinţele electoratului“, adesea răstălmăcind faptele sau răspândind fără rezerve minciuni care corespund prejudecăţilor simpatizanţilor lor. Iar, cel mai adesea, nu sunt sancţionaţi de votanţi atunci când nu oferă soluţii. 
 
Cultura „post-adevărului“ (un termen care desemnează situaţia în care formarea unei opinii publice este influenţată mai puţin de fapte concrete şi mai mult de emoţii şi de credinţe personale) face mai probabilă organizarea unor campanii de dezinformare străine şi erodează dezbaterea de care democraţiile liberale depind. 
 
Fisuri în ordinea internaţională liberală
 
Apoi, populiştii învaţă rapid unii de la alţii şi cooperează la nivel internaţional. Alături de regimurile neliberale, netolerante, aceştia reprezintă o provocare pentru ordinea liberală internaţională, pentru elementele de care ea depinde. Interdependenţa economică bazată pe acordurile de liber schimb şi o puternică reţea de instituţii internaţionale sunt doar două dintre acestea.
 
Vreme îndelungată Statele Unite au fost percepute ca un campion al comerţului liber, dar acum au intrat pe o pantă mai protecţionistă. În discursul susţinut la învestirea sa în funcţie, Donald Trump, actualul lider al Casei Albe, a insistat pe deviza „America, pe primul loc“. Îngrijorător este şi că în discursul său nu s-au regăsit cuvinte precum „democraţia“, „libertatea“ sau „drepturile omului“. 
 
În plus, comentariile pe care le-a făcut de-a lungul timpului la adresa NATO, o organizaţie pe care o consideră „învechită“, au creat incertitudini în rândul aliaţilor, în special în rândul celor din Europa Centrală şi de Est. 
 
Concomitent, Uniunea Europeană este sub presiune. Trebuie să facă faţă ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar, crizei refugiaţilor, ascensiunii populismului, posibilei reizbucniri a crizei datoriilor, atacurilor jihadiste şi Rusiei revizioniste, subliniază raportul MSK.
 
Iar cu numai câteva zile înainte de preluarea mandatului, Donald Trump a descris UE drept un proiect ce ar avea ca scop contracararea influenţei SUA şi a sugerat că nu-i pasă prea mult de viitorul blocului comunitar.
 
Între timp, conflictul din Siria continuă. În cifre seci, înseamnă peste 400.000 de morţi şi milioane de refugiaţi. SUA nu s-au implicat la capacitate maximă, europenii au rămas în aşteptare, iar Rusia, care îl susţine pe preşedintele sirian Bashar al-Assad, a umplut golul. „În timp ce oficialii occidentali au afirmat în mod repetat că «nu există o soluţie militară» pentru războiul din Siria, Rusia şi aliaţii săi au urmat una - şi par să aibă succes“, afirmă autorii raportului.
 
Şi tot Rusia a încălcat în Ucraina mai multe principii-cheie care guvernează securitatea europeană. Iar sancţiunile impuse Rusiei ca urmare a anexării Crimeei ar putea fi relaxate chiar şi fără implementarea Acordurilor de la Minsk. Dacă administraţia Trump va face o înţelegere cu Moscova, aceasta ar putea fi semnalul unei noi ere în care marile puteri decid soarta altora mai mici. O nouă ordine mondială este posibilă.  
 
Cine vine la Conferinţa de la München
 
Peste 30 de şefi stat sau de guvern şi mai mult de 80 de miniştri de Externe sau ai Apărării din întreaga lume şi-au anunţat prezenţa la întrunirea pe teme de securitate ce va avea loc în capitala bavareză.
 
La Conferinţă vor participa inclusiv cancelarul federal german, Angela Merkel, vicepreşedintele SUA, Mike Pence, secretarul american al Apărării, James Mattis, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk,  secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. 
 
citeste totul despre: