Prima victorie a pieţei în faţa lui Erdogan
0Premierul Recep Tayyip Erdogan a dat înapoi duminică şi a anunţat că nu va mai construi un mall în Piaţa Taksim, însă acest gest nu a pus capăt protestelor naţionale.
Sutele de mii de oameni care protestează de la sfârşitul săptămânii trecute faţă de planurile guvernului islamo-conservator de la Ankara de a construi un mall în locul parcului Gezi din Istanbul au obţinut duminică o primă victorie. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a menţionat că nu se poate construi un centru comercial de talie internaţională în zona respectivă. „Nu există niciun proiect concret de centru comercial. Poate vom face acolo un muzeu sau un spaţiu arhitectural care să adăpostească diverse activităţi“, a susţinut şeful Executivului de la Ankara.
La baza protestelor naţionale, care au început ca o manifestaţie timidă a unor ecologişti, stau o serie de legi antidemocratice, care au generat nemulţumire şi revoltă faţă de guvernul lui Erdogan. Deşi ţara a cunoscut o creştere economică extraordinară sub guvernarea Partidului Justiţie şi Dezvoltare (AKP), înregistrând anual un avans de 5% în ultimii 10 ani, poporului turc i-au ajuns la os legile care le îngrădesc libertăţile. Cel mai recent, Parlamentul turc a interzis vânzarea alcoolului noaptea, între orele 22.00 şi 6.00, însă în timp, aşa cum a observat opoziţia laică, AKP a introdus măsuri severe privind educaţia religioasă, avorturile şi pilula de-a doua zi.
ERDOGAN VREA SĂ RENUNŢE LA STATUL LAIC
În consecinţă, miile de oameni care continuă să protesteze la Istanbul, în Ankara şi în alte 67 de oraşe îi reproşează premierului turc că este prea conservator şi că vrea să „islamizeze“ societatea turcă. De altfel, o declaraţie făcută duminică de premier vine să întărească aceste acuzaţii. Erdogan, care în 1989 milita pentru abrogarea din Constituţie a articolului ce menţiona statul laic, a anunţat că intenţionează să demoleze Centrul Cultural Atatürk, închinat lui Mustafa Kemal Atatürk, părintele statului secular turc, iar în locul lui să construiască o moschee şi un teatru de operă. De altfel, în ultimii ani, atât preşedintele Abdullah Gül, cât şi premierul au boicotat festivităţile de pe 19 mai, ziua când Atatürk a debarcat în Anatolia şi a început războiul de independenţă al Turciei.
Potrivit unui jurnalist turc care a discutat cu „Adevărul“, liderii „au încercat să umbrească importanţa sărbătorilor naţionale şi nu au mai organizat parade şi festivităţi. Nu au mai participat la nicio festivitate oficială care avea legătură cu armata, precum vizitarea mausoleului lui Atatürk sau organizarea paradelor militare. De fiecare dată, premierul Erdogan şi preşedintele Gül erau plecaţi în delegaţie sau erau bolnavi“.
În ciuda repetatelor apeluri la calm, lansate atât de Erdogan, cât şi de preşedintele Abdullah Gül, protestele din Turcia s-au înteţit. Duminică noapte, protestatarii au încercat chiar să ajungă la biroul premierului. „Biroul nostru din Istanbul a fost lovit cu pietre. Nu vom lăsa oamenii implicaţi în acţiuni teroriste să atace clădiri publice“, a spus Erdogan, înainte să plece, ieri, în vizită oficială în Maroc.
MIZA: ERDOGAN SE VISEAZĂ PREŞEDINTE
În timp, Piaţa Taksim a devenit o zonă tensionată, în care s-au dat constant lupte pentru dominarea spaţiului public, a declarat arhitectul Korhan Gümüş pentru cotidianul turc „Hurriyet“. În ultimii ani, Piaţa Taksim a fost expresia libertăţii de exprimare, turcii adunându-se frecvent aici pentru a protesta faţă de deteriorarea libertăţii presei, faţă de încarcerarea unor generali acuzaţi de lovitură de stat şi faţă de arestarea a mii de activişti kurzi suspectaţi că ar fi ajutat Partidul Muncitorilor din Kurdistan, considerat grup terorist în Turcia.
Deşi vorbeşte despre Taksim ca despre o „Piaţă Tahrir“ (locul din Cairo unde s-a desfăşurat revoluţia din Egipt) a lui Erdogan, revista americană „Time“ spune că protestele din ultima săptămână sunt un avertisment pentru premierul turc, care urmăreşte o candidatură la preşedinţie, din moment ce nu poate primi un al treilea mandat de premier.
„Dacă mâine ar fi alegeri, partidul AKP ar fi în continuare cel mai puternic. Dar ar mai lua Erdogan 50% pentru a fi următorul preşedinte? Greu de crezut“, scrie cotidianul rus „Kommersant“, care subliniază că, după subordonarea tuturor celor care asigurau un echilibru în ţară (armată, justiţie şi presă), „Erdogan vrea modificarea Constituţiei, în 2014, către un regim prezidenţial“, care să-i asigure şefului de stat prerogative executive ca în SUA şi Franţa.
Serviciile secrete anchetează implicarea ţărilor străine
Ieri, înainte să plece într-o vizită oficială în Maroc, premierul turc Recep Tayyip Erdogan (foto) a spus că serviciile secrete turce investighează posibila implicare a altor ţări în organizarea protestelor antiguvernamentale din ultima săptămână. „Ancheta serviciilor secrete e în desfăşurare, pentru a determina cine sunt actorii străini din spatele protestelor. Nu putem dezvălui numele lor”, a menţionat şeful Executivului de la Ankara.
„Cei care ne sfătuiesc să fim moderaţi trebuie ca ei să fie moderaţi mai întâi”, a adăugat Erdogan, făcând referire la reacţiile internaţionale privind folosirea forţei împotriva protestatarilor. Premierul turc a clamat că dezvoltarea economică pe care a cunoscut-o ţara sub conducerea sa a făcut unele state „geloase“.
CITEŞTE TOATE ARTICOLELE DESPRE PROTESTELE DIN TURCIA
Mii de manifestanţi au ocupat din nou, luni după-amiază, Piaţa Taksim din Istanbul, forţele de ordine intervenind cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Multe voci se întreabă, în caz că situaţia va degerera, dacă armata va interveni şi de partea cui.
Pe cine se sprijină „regimul Erdogan“
Contestată acum în stradă de segmentul liberal al societăţii turce, timp de aproape un deceniiu guvernarea premierului Tayyp Recep Erdogan s-a bazat pe largi victorii electorale, obţinute mai ales în zonele rurale, conservatoare, dar şi în cele urbane, antreprenoriale.
EDITORIAL Proteste în Turcia: de ce ţine MAE cu poliţia turcă?
Ministerul român de Externe pur şi simplu cauţionează o intervenţie poliţienească larg criticată drept excesivă. Cel puţin aşa se exprimă.
Preşedintele Abdullah Gul şi premierul Tayyip Erdogan au viziuni diferite când vine vorba de protestele ce au cuprins cele mai importante oraşe din Turcia.
Context Politic: Piaţa Taksim vs. Piaţa Universităţii (începuturi)
Notă: majoritatea textelor preluate mai jos sunt de vineri seara / sâmbătă dimineaţa. Deja atunci manifestaţiile din Turcia erau cu un ordin de mărime faţă de ce am avut noi în România şi la fel erau şi represiunile. Sâmbătă seara, conform unor rapoarte, vorbeam deja de două ordine de mărime peste ce am avut în România, adică sute de mii de oameni.
Protestatarii din Turcia au creat o campanie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo pentru a strânge banii necesari cumpărării unei pagini de publicitate în ziarele „New York Times“ sau „Washington Post“.
Atunci când Recep Tayyip Erdogan vindea simiţi şi limonadă pe străzile vechiului Istanbul, Turcia era prinsă într-un vârtej de lovituri de stat date cu ajutorul armatei. Ţara tânjea la marginea Europei, iar turcii tradiţionalişti erau consideraţi pătura inferioară a societăţii. În 2011, ţara condusă de politicianul condamnat la închisoare pentru declaraţiile extremiste avea una dintre cele mai mari rate mondiale de creştere economică.
Cum au apărut protestele în Turcia după decenii de linişte politică şi prosperitate
Chiar şi în acest moment, mii de turci continuă să protesteze faţă de guvern şi de acţiunile sale profund nedemocratice. Televiziunile locale transmit imagini cu atacurile brutale ale poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici care au ajuns să-şi verse năduful în Piaţa Taksim din Istanbul.
Cursul de schimb al monedei naţionale a Turciei şi acţiunile companiilor autohtone au fost afectate negativ de incidentele violente care s-au amplificat în ultimele zile, reflectând îngrijorarea pieţelor internaţionale faţă de problemele din Turcia.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a făcut apel la calm luni, după un sfârşit de săptămână marcat de proteste violente, cerând oamenilor să nu se lase provocaţi de manifestaţii organizate, în opinia sa, de „elemente extremiste”, transmite Reuters. Erdogan a spus că serviciile secrete turce investighează posibila implicare a unor ţări străine în organizarea protestelor din ultima săptămână.
FOTO VIDEO Protestele din Turcia, în imagini
Protestele din Turcia, declanşate sâmbătă în Piaţa Taksim din centrul Istanbulului, s-au extins în peste 60 de oraşe. Mai bine de 1.700 de oameni au fost reţinuţi de forţele de ordine în primele trei zile de manifestaţii, iscate pe fondul unui protest ecologist susţinut faţă de construirea unui mall în Piaţa Taksim.
Protestele violente din toată ţara l-au făcut pe premierul turc Recep Tayyip Erdogan să dea înapoi în ceea ce priveşte mall-ul care urma să fie construit în cazarma ce va înlocui piaţa Taksim din Istanbul. Erdogan, care este tot mai des criticat pentru „islamizarea” ţării, a anunţat că va construi o moschee în simbolica piaţă, scrie pe prima pagină de luni a cotidianului turc „Hurriyet”.
Zeci de mii de oameni au luat cu asalt bulevardele celor mai importante oraşe din Turcia şi s-au bătut cu poliţia începând cu noaptea de duminică şi până în zorii zilei de luni. Au fost cele mai dure confruntări după patru zile de proteste.
Mai mulţi protestatari turci s-au luptat cu poliţiştii din Istanbul încă de la primele ore ale zilei de luni. Unele dintre sediile locale ale Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării, condus de premierul Recep Tayyip Erdogan, au fost incendiate duminică noapte, marcând intrarea în cea de-a patra zi de proteste violente.
Protestele care au avut loc pe Bulevardul Istikal, centrul vibrant al Istanbului, acolo unde sunt cele mai importante magazine si locurile de distracţie ale turcilor, nu înseamnă chiar ceva nou.
Piaţa Taksim este una dintre emblemele oraşului Istanbul. Aici este locul in care locuitorii se adună fie la petrecerile de Revelion, fie ori de câte ori doresc să îşi ceară drepturile.
VIDEO De ce au dat foc turcii Istanbulului
O manifestaţie ecologistă, declanşată în urmă cu o săptămână la Istanbul, s-a transformat într-o mişcare anti-guvernamentală de proporţii ce s-a extins în aproape toată ţara.
EDITORIAL: Suleyman contra premierului Erdogan
„Ei spun că masacrăm copacii. Noi am plantat aproximativ două miliarde de copaci“, spune premierul Erdogan (citat de CNN) în timp ce nu înţelege – sau se face că nu înţelege – de ce au ieşit oamenii furioşi în centrul oraşului Istanbul. Oamenii îşi cer drepturile, iar politicianul le răspunde „veniţi să-mi număraţi copacii!“. Este un tip de discurs arogant care cred că vă sună cunoscut, scrie Liviu Iolu, jurnalist, pe blogul său de pe adevarul.ro.
VIDEO „Suleyman Magnificul“, în mijlocul protestatarilor din Turcia
Printre manifestanţi, jurnaliştii l-au surprins pe actorul Halit Ergenc, care-l interpretează pe sultanul Suleyman, în serialul „Suleyman Magnificul”.
Cenzura mass-media din Turcia creează dezinformare şi confuzie printre cetăţeni
Protestele din Turcia au trecut la un alt nivel odată cu încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, în timp ce administraţia premierului Recep Erdogan abuzează de putere. Mare parte din turci sunt privaţi de informaţii, mass-media şi reţelele sociale fiind cenzurate, ceea ce a creat confuzie în rîndul cetăţenilor.
Gazele lacromigene, furtunurile cu apă şi scandările au pus stăpânire pe Istanbul. La scurt timp, protestele au cuprins şi alte oraşe, ca Ankara, Izmir, Bodrum. Moldovenii care se află în aceste zile în Turcia spun că au simţit gazul lacrimogen care a fost împrăştiat în cantităţi mari.
FOTO VIDEO Cum s-a transformat protestul ecologist din Turcia într-unul antiguvernamental violent
Zeci de răniţi şi aproape o mie de persoane arestate. Acesta este bilanţul a două zile de confruntări violente cu poliţia în numeroase oraşe ale Turciei, unde o manifestaţie împotriva planurilor de renunţare la un parc din Istanbul s-a transformat într-o mişcare antiguvernamentală de proporţii.
Se încarcă comentariile...
