NATO va aproba o brigadă aliată în România, nu şi o forţă navală a ţărilor aliate riverane la Marea Neagră
0
La summitul din Polonia, care începe vineri, NATO va decide înfiinţarea unei brigăzi multinaţionale în România, dar nu şi o forţă navală a statelor aliate riverane la Marea Negră, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord Atlantice, Jens Stoltenberg.
În timpul summit-ului NATO de la Varşovia care va avea loc săptămâna aceasta la Varşovia, şefii de stat şi de guverne ai ţărilor din NATO urmează să parafeze consolidarea flancului estic al Alianţei.
Şeful Alianţei Nord Atlantice a precizat că în ţările baltice şi Polonia vor fi desfăşurate patru batalioane internaţionale „robuste” şi că Alianţa îşi va întări şi prezenţa în sud-est, prin staţionarea unei brigăzi multinaţionale în România.
Concret, asta înseamnă între 800 şi 1.000 de militari străini care ar urma să vină în România şi care se vor roti permanent. Nu se ştie deocamdată din ce ţări ar putea veni aceşti soldaţi, însă Bucureştiul se aşteaptă ca Statele Unite să aibă o contribuţie semnificativă. Anterior, Alianţa anunţase că alte patru brigăzi vor fi trimise în Polonia şi în cele trei ţări baltice membre, fapt ce a determinat autorităţile române să ceară o prezenţă echilibrată atât în nordul cât şi în sudul NATO.
La cele 4 brigăzi vor contribui SUA, Germania, Marea Britanie şi Canada. ,,Am decis să avem ceea ce numim o prezenţă adaptată pentru zona de sud-est. Iar aceasta va fi construită în jurul unei brigăzi româneşti. Dar ideea e să transformăm această brigadă din România într-o forţă multinaţională, să avem forţe NOTO din diferite state membre în sud-estul Alianţei.
Această brigadă va fi sub comanda Diviziei multinaţionale de Sud-Est ceea ce echivalează cu o prezenţă multinaţională în România, a declarat Stotenberg.
„Nu“ pentru forţa navală aliată în Marea Negră
Cât priveşte propunerea României ca la Marea Neagră să fie construită o forţă navală formată din nave ale ţărilor aliate riverane, NATO a spus nu proiectului, după ce Bulgaria s-a opus recent acestei propuneri. Secretarul general al NATO spune că Alianţa va avea în vedere în continuare această zonă.
,,Summitul de la Varşovia nu va fi sfârşitul. Vom continua să fim atenţi, să ne adaptăm, iar una dintre zonele în care cred că este nevoie de o adaptare este Marea Neagră. Aşadar, acest subiect va continua să fie pe agenda noastră şi după summitul de la Varşovia,, a menţionat Stoltenberg.
Statele NATO încă nu s-au înţeles în problema controlului politic asupra scutului antirachetă
În plus, tot la reuniunea de la Varşovia, NATO vrea să declarare capacitatea operaţională iniţiala a scutului european antirachetă la summitul de la Varsovia, a anunţat secretarul general al Aliantei, care a reafirmat că acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei.
„Vorbim de interceptori (...) interceptorii nu sunt arme ofensive, nu poarta focoase armate (...) şi amplasarea lor, precum şi legile fizicii, fac imposibil pentru ei să intercepteze rachete intercontinentale ruseşti", a afirmat secretarul general al NATO.
Stoltenberg a admis implicit că nu există încă, cu patru zile înainte de summit, un acord unanim între cei 28 de membri ai NATO pentru a declara la Varşovia că acest scut va aparţine de acum, cel puţin în faza iniţială, de comandamentul NATO.
Franţa în special solicită garanţii suplimentare că nu se va grăbi transferul deplin al scutului către autorităţile militare ale NATO, în lipsa controlului politic al celor 28 de state aliate. „Astăzi, aceste capacităţi se bazează pe controlul şi comandamentul SUA, deci nu putem vorbi despre apărare antirachetă a NATO“, declară pentru AFP sub protecţia anonimatului o sursă din anturajul ministrului francez al apărării, Jean-Yves Le Drian.
„Vom avea capacitate operaţională completă numai atunci când vom fi mulţumiţi de modalităţile de control politic“ al scutului de către cele 28 de state membre ale Alianţei, explică sursa de la Paris. Eventuala activare a sistemului pentru a opri un atac cu rachete, o decizie care va trebui luată într-un interval de câteva secunde, are „consecinţe strategice“ semnificative pentru statele membre NATO, mai apreciază sursa franceză intervievată de AFP.
Acest aspect este „evident important“, a admis luni Stoltenberg. „Trebuie să găsim modalităţile de a garanta controlul politic necesar, instrumentele de comandament şi de control necesare, având totodată în vedere că dacă vom fi atacaţi cu rachete balistice, intervalul de timp disponibil pentru luarea deciziilor este foarte scurt (...) Este exact ceea ce examinăm în acest moment“, a menţionat secretarul general al NATO.
Unitate specială de Informatii
Tot la reuniunea de vineri şi sâmbătă de la Varşovia ar urma să fie validată şi crearea unei unităţi dedicate cooperării în domeniul informaţiilor, pentru a lupta mai bine împotriva ameninţărilor teroriste şi a războiului hibrid.
„Vom organiza mai bine fluxul de informaţii civile şi militare prin intermediul unei divizii de Informaţii în cadrul cartierului general al NATO“, a precizat Stoltenberg.
„Aceasta ne va ajuta să luăm deciziile potrivit la momentul potrivit şi ne va permite să înfruntăm mai bine provocările actuale precum ameninţările teroriste sau hibride“, a subiniat şeful NATO.
Polonia a propus să găzduiască această nouă unitate, care va fi condusă de un nou secretar general adjunct însarcinat cu Informaţiile. Acesta ar urma să-şi intre în atribuţii în cursul anului 2017.
Şefii de stat şi de guverne ai statelor membre NATO vor mai aproba la Summitul de la Varşovia ca aeronave aliate AWACS să ajute coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite în lupta împotriva Statului Islamic, a anunţat luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg, relatează The Associated Press.
Stoltenberg a adăugat că se aşteaptă ca Alianţă să convină, în cadrul reuniunii din Polonia, asupra unui nou rol al NATO în estul Mării Mediterane, unde Uniunea Europeană a trimis nave pentru a opri traficul cu migranţi.
Secretarul general al NATO a reafirmat că Alianţa vrea numai să-şi apere membrii, nu să provoace noi tensiuni în Europa, motiv pentru care va continua dialogul cu Rusia, urmând ca după summitul de la Varşovia să fie probabil organnizată o nouă reuniunea a Consiliului Rusia-NATO.
Jens Stoltenberg a vorbit de asemenea şi despre sprijinul politic şi practic pe care Alianţa va continua să-l acorde Ucraina şi Georgiei, ţări despre care Stoltenberg spune că sunt supuse „unor presiuni mari din afară”.
Se încarcă comentariile...
