Liderii loviturii de stat din Mali, antrenaţi în Rusia. Au revenit în ţară cu o săptămână înainte de complot

Liderii loviturii de stat din Mali, vestul Africii, s-au antrenat în Rusia timp de mai multe luni şi reveniseră în ţară cu doar o săptămână înainte, potrivit unor surse din armata maliană.

Pe 18 august, militarii au preluat controlul bazei militare din Kati, în apropiere de capitala Bamako. Numele iniţiatorilor au apărut la agenţiile de ştiri din întreaga lume: este vorba de Malick Diaw şi Sadio Camara, doi colonei cu poziţii înalte în conducerea Kati şi prieteni apropiaţi. 

O lovitură de stat plănuită în Rusia

Potrivit a doi oficiali ai armatei maliene, citaţi de Daily Beast, aceştia au revenit din Rusia cu doar o săptămână înainte de lovitura de stat. Aceştia ar fi plecat la Moscova din Bamako la începutul anului, unde au luat parte la instrucţii militare sponsorizate de armata rusă.

Totodată, potrivit publicaţiei citate, surse militare maliene spun că oficiali seniori au suspiciuni că Diaw şi Camara au plănuit lovitura din Rusia - de unde au contactat militari implicaţi în complot, în condiţiile în care zvonuri au început să apară printre soldaţi încă de la începutul lunii august.

„O lovitură de asemenea natură nu se plănuieşte în câteva zile. Aceşti doi bărbaţi stau o lungă perioadă de timp în Rusia, se întorc şi, la doar câteva zile, execută o lovitură de succes, fără nicio dificultate. Asta ne arată că au lucrat la asta o vreme bună”, a apreciat un locotenent din armata maliană, detaşat anterior în Kati, care a vorbit sub anonimat.

Deşi nu e clar cum a contribuit Rusia, oficiali militari nu exclud o implicare directă. De pildă, potrivit locotenentului malian, Rusia putea proteja liniile de comunicare, pe care, se presupune, le monitoriza oricum, fiind vorba de personal militar străin.

Cine sunt liderii loviturii de stat

Înainte de prânz, pe 18 august, soldaţi loiali ai lui Diaw, adjunctul comandantului bazei din Kati, au preluat controlul asupra depozitului de armament şi şi-au arestat superiorii. Apoi au mers în capitală unde i-au arestat pe preşedintele Keita şi pe premierul Boubou. Aceştia sunt reţinuţi la baza militară din Kati. Diaw ar avea peste 35 de ani şi deţine postul de un an de zile. Complicele său, Camara, născut în 1979, a fost şeful academiei militare din Kati până în ianuarie, când i s-a alăturat prietenului său în Rusia. Întors cu peste o săptămână în urmă, şi-a luat un concediu de o lună, şi a plănuit lovitura de stat.

Doar câteva persoane din cercul apropiat au ştiut că au revenit din Rusia, între care şi cei alături de care au executat complotul, a declarat un colonel malian neimplicat în lovitura de stat.

Săptămâna trecută, colonelul Assimi Goita, din grupul celor cinci militari care au anunţat lovitura de stat la televiziunea publică, a transmis că a preluat conducerea ţării în calitate de comandant al juntei. El s-a întâlnit cu oficiali guvernamentali înalţi pe care i-a somat să revină la muncă.

„Prin această intervenţie, am pus Mali pe primul loc. Mali se găseşte în criză socio-politică şi de securitate. Nu mai există loc de greşeli”, s-a justificat el.

Şeful unei unităţi militare din centrul Mali, acesta a luat parte la antrenamentele anuale Flintlock prin care SUA asistă ţările din regiunea Sahel în lupta cu jihadiştii. Deşerturile din nordul Mali sunt controlate în mare parte de grupuri jihadiste asociate cu Al-Qaida şi ISIS.

Mişcarea 5 iunie

Militarii au anunţat o perioadă de tranziţie către un guvern civil de trei ani, potrivit unor surse din cadrul negocierilor delegaţiei Comunităţii Economice a Statelor Vest-Africane (ECOWAS).

Preşedintele Ibrahim Boubacar Keita, în vârstă de 75 de ani, reales în 2018, era contestat în stradă din luna iunie pentru corupţie şi fraudă electorală, după ce politicieni ai opoziţiei şi lideri locali au fost răpiţi, iar oficiali electorali, ameninţaţi, în cadrul alegerilor parlamentare de anul acesta din martie.

Protestatari ai Mişcării 5 iunie sau Raliul Forţelor Patriotice - politicieni ai opoziţiei, sindicate, asociaţii religioase, organizaţii ale societăţii civile şi poliţişti - au cerut demisia preşedintelui Keita denunţând răspunsul guvernului la pandemia COVID-19, şomajul, corupţia şi violenţele grupurilor jihadiste. Keita, care a făcut unele concesii dizolvând Curtea Constituţională, a spus că demisionează pentru că nu doreşte vărsare de sânge.

Mişcarea 5 iunie nu a transmis niciun comunicat oficial mulţumindu-se să declare pentru presa internaţională că nu a fost o lovitură de stat, ci o „insurecţie populară”.

Christian Anozie, jurnalist şi analist reputat în materie de politică vest-africană, a atras atenţia că „aceiaşi militari care au preluat puterea au fost acuzaţi anterior că au ajutat la fraudarea alegerilor prin intimidarea votanţilor şi forţarea oficialilor electorali să măsluiască rezultatele”.

ONU, UE şi Uniunea Africană au solicitat reinstalarea preşedintelui ales. Preşedintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la reinstituirea guvernării civile, întrucât „lupta împotriva grupurilor teroriste, apărarea democraţiei şi statul de drept sunt inseparabile”.

Ţara trece printr-o instabilitate profundă pe toate planurile din 2012, când a avut o lovitură de stat similară: în urma răsturnării guvernului lui Amadou Toumani Touré, nordul Mali a căzut în mâinile militanţilor jihadişti - alungaţi ulterior după o operaţiune militară a Franţei. Keita a obţinut primul mandat de preşedinte în 2013.

Rusia este cunoscută pentru amestecul său în politica ţărilor africane: oligarhul Evgheni Prigojin, supranumit şi „bucătarul lui Putin“, inculpat în SUA pentru interferenţa în scrutinul prezidenţial din 2016, l-a susţinut pe actualul preşedinte al Madagascarului; un fost ofiţer rus de informaţii este consilierul de securitate al preşedintelui Republicii Central-Africane, iar entităţi asociate oligarhului rus au dus campanii pe reţele sociale privind alegerile din opt ţări africane.