Extrema dreaptă îşi arată muşchii în toată lumea
0
În tot mai multe ţări europene, în Statele Unite ale Americii şi în Rusia, partidele de extremă dreapta câştigă teren. Ascensiunea acestor grupări este atât de puternică încât a determinat partidele moderate să preia o parte din promisiunile extremiştilor pentru a atrage o parte din electoratul acestora.
Luna care s-a încheiat a fost una deosebit de dinamică pentru extrema dreaptă europeană: în Austria, Partidul Libertăţii a înregistrat o victorie importantă la alegerile parlamentare de duminică, la fel şi extremiştii din Partidul Progresului, parte a coaliţiei care a câştigat majoritatea la alegerile legislative din Norvegia.
În Cehia au avut loc ample manifestaţii împotriva ţiganilor organizate de gruparea extremistă DSSS, iar polemica privind imigranţii a insuflat iar avânt în pânzele Frontului Naţional din Franţa, dar şi a celor două partide de extremă dreapta din Marea Britanie.
În aproape toate ţările comunitare există astfel de grupări politice, însă în anumite zone ele sunt din ce în ce mai puternice – în special în ţările nordice, Marea Britanie, Franţa, Grecia, Italia, Ungaria şi Cehia.
Criza economică sau efectele globalizării? Experţii au păreri împărţite cu privire la cauzele care au favorizat reîntoarcerea în forţă a ideologiei de extremă dreapta, fenomen de necontestat în ultimii ani în Europa. Pierderea încrederii faţă de clasa politică, problemele economice dar şi temerile privind globalizarea care ştirbeşte individualitatea şi culturile naţionale, toate au contribuit la victoriile bifate de aceste grupări fie la urne, fie din punctul de vedere al numărului tot mai ridicat de adepţi în rândul adolescenţilor.
Zorii Aurii din Grecia aveau propriul Führer
Tendinţa este însă îngrijorătoare, atrag atenţia experţii, în frunte cu Cecilia Malmström, comisarul european pentru Afaceri Interne. Aceştia invocă exemple precum atacul lui Brejvik din Norvegia, descoperirea puternicei reţele de extremă dreapta NSU din Germania, uciderea în serie a unor imigranţi în Suedia şi, mai nou, practicile copiate după principiul Führerprinzip folosit de Hitler ale partidului parlamentar Zorii Aurii din Grecia.
Acum, scoaterea în ilegalitate a grupării elene care deţine în prezent 18 mandate în Legislativul de la Atena a dus la descoperirea unor structuri precum „miliţii de asalt”, care vizau în sprecial imigranţii pakistanezi, după cum povestesc foşti membri. Grupările de extremă drepata din Italia şi din Franţa, Liga Nordului şi Frontul Naţional, prezente şi în Parlamentul European, mizează pe aceeaşi retorică anti-imigranţi.
Şi, dacă grecii au copiat modelul „liderului suprem” utilizat în trecut de naziştii germani, extremiştii nemţi din prezent se dezic de aceste structuri. Mişcarea de extremă dreapta din Germania nu are un lider sau o figură proeminentă, fiind formată de fapt de mai multe formaţiuni de dimensiuni greu de evaluat precum Partidul Naţional Democrat şi Uniunea Germanilor.
Naţionalismul, mai important decât criza
Acelaşi fenomen se poate observa tot mai clar în nordul Europei, un semn clar că nu doar criza economică se află în spatele succesului înregistrat de aceste partide. Partidul Olandezilor ar câştiga majoritate parlamentară dacă ar fi organizate alegeri mâine, potrivit celor mai recente sondaje de opinie. Gruparea a mizat atât pe platforma anti-imigranţi, dar şi pe ruperea legăturilor cu Bruxelles-ul şi forurile UE.
Un discurs similar s-a putut auzi şi în Norvegia şi a ajutat coaliţia de dreapta să câştige alegerile, însă retorica anti-fiscalitate a extremiştilor din Partidul Progresului este văzută chiar şi de partenerii de coaliţie, aflaţi acum la putere, drept prea radicală. Grupări similare se bucură de un grad tot mai ridicat de sprijin şi în Danemarca, Finlanda şi Suedia.
„Deci votăm cu toţii pentru nazişti pentru că Europa este în recesiune? Este doar o afirmaţie sforăitoare”, spune Matthew Goodwin, profesor la Universitatea Nottingham şi expert în ideologia de extremă dreapta, citat de publicaţia britanică „The Economist”. Îngrijorările privind cultura naţională, identitate şi mod de viaţă atârnă mai greu decât problemele economice, explică acesta, adăugând că în orice stat, indiferent de starea finanţelor, există riscul pentru apariţia unui partid xenofob. „Este nevoie doar de un partid semi-competent care să bată monedă pe aceste sentimente.”
Iar nivelul tot mai ridicat de simpatie faţă de extremişti a determinat multe partide moderate să adopte unele dintre măsurile promovate de aceştia în încercarea de a le câştiga electoratul. Spre exemplu, guvernul olandez a interzis purtarea vălului islamic, a restricţionat dreptul la dublă cetăţenie şi a adoptat o serie de alte măsuri anti-imigranţi care făceau parte din platforma Partidului Libertăţii din Olanda la alegerile legislative din 2010.
Mişcarea este puternică şi în Est
Un alt argument în sprijinul celor care afirmă că nu criza economică explică ascensiunea acestor partide este lipsa măsurilor pentru stabilizarea bugetară şi impulsionarea economiei din platformele electorale şi, de fapt, din gama de interese ale acestor partide. „Extrema dreaptă se luptă să ţeasă şi o poveste economică mesajului lor”, spune Jamie Bartlett, cercetător în cadrul think tank-ului Demos.
Spre estul Europei, mişcarea a căpătat tot mai multă putere în Ungaria, unde partidul Jobbik deţine 47 de mandate în parlament şi organizează numeroase activităţi precum tabere şi cursuri de instruire pentru tineri. Avântul nu a fost oprit nici de Munţii Ural: în Rusia, partide de extremă dreapta precum Partidul Naţional-Socialist şi Pamyat (Amintirea – ro.) au reuşit să câştige o parte din electoratul preponderent tânăr cu retorica anti-homosexualitate şi care promovează cultura şi tradiţia ruse.
SUA: extremistul pe placul liberalilor
Senatorul american Rand Paul, membru al mişcării conservatoare de dreapta Tea Party, a reuşit în ultima perioadă să câştige simpatia opoziţiei, adoptând poziţii pe placul stângii în probleme precum intervenţii militare, droguri şi închisori. Pe fondul succesului înregistrat de partid, Paul este încurajat acum să candideze la prezidenţialele din 2016, potrivit unor surse apropiate.
Urmaşii lui Zelea Codreanu în România
În România, extrema dreaptă este reprezentată prin gruparea ultranaţionalistă Noua Dreaptă, înfiinţată în anul 2000. Organizaţia are la bază doctrina lui Corneliu Zelea Codreanu şi principiile legionare, o formă de naţionalism etnic coroborată cu religia creştin-ortodoxă.
Organizaţia are drept însemn oficial o cruce maramureşeană, foarte asemănătoare crucii celtice. Gruparea a încercat să se înregistreze oficial ca partid politic la finalul lui 2011, însă între timp se pare că a renunţat la acest obiectiv, liderii formaţiunii punând accent pe faptul că „Noua Dreaptă este o mişcare, nu un partid”.
În prezent, gruparea are 40 de filiale în diverse zone din ţară şi este prezentă şi în Republica Moldova, Europa şi America de Nord, şi, potrivit informaţiilor publicate pe propriul site, numără „zeci de mii de români”.
Starea democraţiei în Europa, îngrijorătoare
“Ascensiunea partidelor populiste şi xenofobe, rata scăzută de participare la alegeri, amplificarea corupţiei şi neîncrederea în elitele politice, evidenţiază existenţa unor deficienţe ale democraţiei în Europa, situaţie agravată de criza socio-economică”, se arată în concluziile raportului pe tema situaţiei democraţiei în Uniunea Europeană, comandat de eurodeputaţii din grupul socialiştilor şi democraţilor, realizat de Institutul britanic Demos şi dat publicităţii la sfârşitul săptămânii trecute.
Concentrat pe anii 2000, 2008 şi 2011, raportul dezvăluie că, “în Europa, democraţia nu poate fi considerată drept garantată automat”, existând unele regrese în materie de corupţie şi respectarea principiilor statului de drept, în Ungaria şi Grecia, precum şi Italia. Un alt aspect îngrijorător pentru UE este „intoleranţa faţă de minorităţi care s-a accentuat în Olanda, Austria, Ungaria, Grecia şi Republica Cipru, statele unde cazurile sunt cele mai îngrijorătoare”.
Participarea cetăţenească este în scădere în Uniunea Europeană, “în principal în Suedia”. Şi încrederea în sistemul democratic “a suferit o scădere brutală” în ultimii ani, deşi înregistrase “un uşor declin în perioada 2000 – 2008”.
CITEŞTE MAI MULT
Autorităţile elene caută armele deţinute de membri ai grupării extremist Zorii Aurii, după ce procurorii au prezentat instanţelor judecătoreşti probe legate de un posibil arsenal al formaţiunii politice implicate în asasinatul cântăreţului de stânga, dar şi în alte violenţe împotriva imigranţilor.
Ascensiunea extremei drepte în Europa
FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs), Partidul Libertăţii din Austria, a reuşit o performanţă notabilă în alegerile de ieri din Austria, obţinând (din cifrele disponibile în acest moment) 22.4 % din voturi, în creştere importantă faţă de procentul de 17,5% înregistrat în 2008. Coaliţia formată din partidele de centru dreapta şi social-democraţi va rămâne la putere, dar înregistrează şi cel mai slab scor electoral din 1945 încoace…
Guvernul de mare coaliţie între stânga şi dreapta aflat la putere în Austria a obţinut o victorie la limită în alegerile legislative de duminică, în pofida unui avans clar înregistrat de extrema dreaptă, potrivit estimărilor institutelor de sondare ARGE şi SORA, relatează AFP.
Se încarcă comentariile...
