Puterea egipteană a arestat doi jurnalişti Al-Jazeera, acuzaţi că au pus în pericol „securitatea naţională”
0
Poliţia secretă egipteană a arestat doi jurnalişti ai postului de televiziune Al-Jazeera şi a reţinut alţi doi, toţi patru fiind acuzaţi că au difuzat în mod ilegal informaţii care afectează „securitatea naţională”. Relaţia tensionată dintre actula putere de la Cairo şi Al-Jazeera este de notorietate. În vară, jurnalişti ai postului de televiziune au declarat că „au difuzat minciuni” sub presiunea forţelor care au venit între timp la guvernare.
Postul de televiziune prin satelit cu sediul în Qatar a confirmat aceste arestări şi a adăugat că poliţia mai reţine alţi doi angajaţi de-ai săi. Ofiţeri din cadrul Securităţii Naţionale egiptene au percheziţionat duminică biroul improvizat al acestora, instalat într-un hotel din Cairo, au arestat doi reporteri şi le-au confiscat materialul, a precizat ministerul într-un comunicat.
În comunicat nu se precizează identitatea celor doi jurnalişti arestaţi, ci se anunţă doar că unul dintre ei este „membru al Fraţilor Musulmani”, gruparea care a preluat puterea după Primăvara Arabă şi din care face parte şi fostul preşedinte Mohamed Morsi, destituit de armată, în timp ce celălalt este de naţionalitate australiană.
Între timp, în urma contrarevoluţiei din iulie 2013, Morsi, primul preşedinte ales democratic al Egiptului, a fost înlăturat de la putere şi arestat, Frăţia Musulmană a fost scoasă în ilegalitate, aşa cum era şi înainte de Primăvara Arabă, pe vremea lui Hosni Mubarak, iar conducerea ţării a fost asumată interimar de armată.
Cei doi jurnalişti arestaţi sunt şeful biroului din Cairo Mohamed Adel Fahmy şi australianul Peter Greste. Postul de televiziune a adăugat că, în afară de cei doi, au fost reţinuţi producătorul Baher Mohamed şi cameramanul Mohamed Fawzi.
Jurnaliştii „au difuzat în direct informaţii care aduc atingere securităţii naţionale”, a afirmat Ministerul de Interne, adăugând că în posesia lor au fost găsite „publicaţii” ale Fraţilor Musulmani.
Aceste arestări survin la câteva zile după ce autorităţile au declarat gruparea Fraţii Musulmani drept „organizaţie teroristă”. Orice persoană în posesia căreia sunt găsite publicaţii sau înregistrări difuzate de Fraţii Musulmani este de-acum pasibilă la pedepse de până la cinci ani de închisoare.
Peter Greste, un fost jurnalist al BBC, a câştigat premiul Peabody în 2011 pentru un documentar despre Somalia. Fahmy, care lucrează pentru CNN, este un jurnalist renumit în Cairo, fără vreo legătură cunoscută cu Fraţii Musulmani.
Autorităţile instalate la putere la începutul lui iulie de către armată, după destituirea primului preşedinte ales democratic al Egiptului, acuză Al-Jazeera de susţinerea mişcării Fraţilor Musulmani egipteni, care a câştigat toate alegerile după înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, la începutul lui 2011.
Mai mulţi jurnalişti Al-Jazeera se află în detenţie, inclusiv Abdallah Elshami, arestat la 14 august în timp ce relata de la Cairo despre dispersarea sângeroasă a unor reuniuni pro-Morsi.
În iulie, la scurt timp de la căderea regimului controlat de Frăţia Musulmană, cel puţin 22 de angajaţi Al-Jazeera au demisionat, invocând „presiunile” exercitate asupra direcţiei editoriale a postului de televiziune.
„Am difuzat minciuni şi am indus în eroare intenţionat telespectatorii”, declara atunci jurnalista Haggag Salama. Toţi cei care lucrau la sediul Al Jazeera de la Doha au demisionat, susţinând că au fost forţaţi de conducerea redacţiei să favorizeze Frăţia în materialele de presă pe care le difuzau.
Realizatorul de emisiuni Karem Mahmoud a anunţat că a plecat de la Al-Jazeera din cauza direcţiei editoriale cu privire la ultimele evenimente din Egipt, fără a da mai multe detalii.
În acea perioadă, Al-Jazeera a prezentat materiale de presă cu titluri precum „Masacrul din Cairo adânceşte criza din Egipt” şi „Morţile acutizează diviziunile din Egipt”.
„Am plecat pentru că au existat erori în felul în care am relatat despre evenimente, în special că acum, în Egipt, trecem printr-o fază critică, una care necesită mult audit din punctul de vedere al materialelor care sunt difuzate”, a declarat Mahmoud pentru Al Arabiya. „Colegii mei au demisionat din acelaşi motiv”, spune el.
CITEŞTE MAI MULT
INFOGRAFIE Revoluţia violatorilor
Entuziasmul din Piaţa Tahrir a eclipsat latura sinistră a protestelor din Egipt: sute de femei au fost abuzate şi violate de grupuri de protestatari sau de militari.
Soldaţii egipteni au început să împuşte oameni în timp ce aceştia erau aplecaţi, efectuându-şi rugăciunile din zorii zilei, susţin mai mulţi reprezentanţi ai Fraţilor Musulmani, partidul înlăturat săpătmâna trecută de la putere, în urma protestelor la care au participat în jur de 30 de milioane de egipteni.
Consecinţele crizei politice din Egipt: UE ar putea modifica acordul de asistenţă financiară
Schimbarea regimului islamist prin lovitură de stat şi confruntările violente care au avut loc în Egipt a determinat Uniunea Europeană să ia în calcul modificarea programului de asistenţă financiară acordată statului.
VIDEO Ce urmează după criza politică din Egipt
În ediţia Adevărul Live de la ora 15.00, Abdalla Mobasher, vicepreşedintele Asociaţiei Egiptenilor din România, analistul miliatar Ion Petrescu şi europarlamentarul Cristian Preda discută cu jurnalistul Ovidiu Nahoi şi moderatorul Elena Dumitru despre criza prin care trece tânăra democraţie egipteană.
Armata egipteană a declarat stare de urgenţă în Suez şi în Sinai
Forţele armate care deţin acum puterea în Egipt au declarat stare de urgenţă în regiunile Suez şi Sinai, după ce un grup de islamişti înarmaţi a atacat un aeroport. Armata va desfăşura puncte de control la ieşirile din fiecare oraş, iar securitatea va fi consolidată în zonele frontaliere.
Şeful armatei a venit la Morsi pentru a-i cere să renunţe la funcţie, avertizându-l că, în caz contrar, va trebui să dea socoteală mulţimii furioase. „Peste cadavrul meu!“, i-a răspuns Morsi luni generalului Abdel-Fattah el-Sisi, cu două zile înainte ca armata să îl îndepărteze din funcţie pe liderul islamist, potrivit unei relatări a agenţiei Associated Press.
Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara
Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.
Economistul egiptean Ziad Bahaa Eldin va fi, „cel mai probabil“, noul premier al ţării
Ziad Bahaa Eldin, un tehnocrat care a condus mai multe instituţii economice egiptene, va fi „cel mai probabil“ numit prim-ministru în Egipt, în timp ce Mohamed ElBaradei va prelua vicepreşedinţia.
Zeci de mii de manifestanţi s-au adunat în piaţa Tahrir din Cairo, pentru a apăra „legitimitatea poporului“ şi a-şi dovedi susţinerea faţă de hotărârea armatei de a-l îndepărta de la putere pe Mohamed Morsi.
Contrarevoluţia zguduie Egiptul. Negocierile pentru postul de premier continuă
Vineri seară, la două zile de la înlăturarea de la putere a primului preşedinte egiptean ales în mod democratic, Mohamed Morsi, simpatizanţii şi opozanţii fostului conducător s-au luat la bătaie pe străzile Egiptului, violenţele soldându-se cu cel puţin 36 de morţi şi aproximativ 1.000 de răniţi.
Egiptul, exclus din Uniunea Africană
Cei 53 de membrii ai organizaţiei de cooperare au votat suspendarea Egiptului din toate activităţile, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui Mohamed Morsi prin lovitura de stat a Armatei, anunţă AlJazeera.
„Stratfor“: Instabilitatea politică a Egiptului este provocată de probleme vechi, nerezolvate
Criza din Egipt este mult mai adâncă decât ce se vede în ultima perioadă. Şeful Curţii Constituţionale a preluat interimatul la îndemnul Armatei, dar noul guvern se va confrunta cu aceleaşi provocări care au adus căderea lui Mohamed Morsi. Populaţia Egiptului a crescut cu mult peste posibilităţile statului şi chiar şi un stat mai puternic ar avea dificultăţi în furnizarea resurselor principale, în special combustibil şi grâu, notează „Stratfor“.
Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Criza politică din Egipt abia începe
Armata a răsturnat regimul islamist şi a preluat puterea până la alegerile prezidenţiale anticipate. Criza politică este însă departe de final.
FOTO VIDEO Cum au sărbătorit egiptenii demiterea preşedintelui Mohamed Morsi
Oponenţii preşedintelui demis Mohamed Mursi au sărbătorit în noaptea de miercuri, după ce armata egipteană a anunţat că fostul lider al ţării a fost arestat şi că vor avea loc noi alegeri prezidenţiale. Focuri de artificii au luminat cerul deasupra mulţimii agitate din Piaţa Tahrir, în timp ce străzi din capitală şi întreaga ţară s-au umplu de oameni care au început să danseze şi să strige de bucurie.
Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi.
În timp ce armata egipteană şi grupurile de opoziţie îl îndepărtau de la putere pe Mohamed Morsi, întreaga lume se întreaba de ce sunt, de fapt, nemulţumiţi egiptenii de preşedintele pe care l-au ales, în mod democratic, în urmă cu un an.
Cine este generalul Sisi, cel care l-a arestat pe preşedintele egiptean?
Şeful Armatei egiptene, generalul Abdel Fattah al-Sisi, a devenit figura cheie a noilor revolte din Egipt după arestarea preşedintelui Morsi. În acest moment, generalul Sisi a preluat conducerea ţării.
Se încarcă comentariile...
