Daulet Batrashev, ambasadorul Republicii Kazahstan în România: „Pentru a se dezvolta, o naţiune trebuie să deţină aptitudini de adaptare“
0
Preşedintele Republicii Kazahstan, Nursultan Nazarbayev, a iniţiat un amplu program de modernizare a ţării, care are ca obiectiv intrarea Kazahstanului în primele 30 de state dezvoltate ale lumii. Despre modul de elaborare şi aplicare a acestui program am aflat mai multe de la ambasadorul Republicii Kazahstan Bucureşti Daulet Batrashev.
„Adevărul“: Ce reprezintă programul „A treia Modernizare a Kazahstanului“, lansat la începutul acestui an de preşedintele Kazahstanului,
Nursultan Nazarbayev?
Daulet Batrashev: Este unul dintre cele mai ample proiecte privnd modernizarea unei naţiuni, un proiect ambiţios, unic la nivel mondial. Aşa cum a declarat în repetate rânduri preşedintele Nursultan
Nazarbayev, ţara noastră a intrat într-o nouă eră istorică. În acest sens, au fost lansate două două procese primordiale de reînnoire – reforma politică şi modernizarea economiei. Scopul acestui program este cel anunţat de preşedintele Nursultan Nazarbayev: să intrăm în primele 30 de state dezvoltate ale lumii. Ambele procese de modernizare au scopuri şi obiective, priorităţi şi metode de realizare bine definite. Preşedintele Nursultan Nazarbayev consideră că transformările de anvergură, iniţiate prin acest program, trebuie să fie coroborate cu o modernizare anticipată a conştiinţei publice. Aceasta nu doar va completa modernizarea politică şi economică, ci va juca rolul de nucleu al proceselor.
Ce presupune această modernizare a conştiinţei publice?
Este evident că lumea intră într-un ciclu istoric nou cu multe nebuloase. Şi este de asemenea evident că va fi imposibil să ocupi un loc important în lume păstrând modelul de conştiinţă şi gândire de odinioară. Prin urmare, este important să ne concentrăm, să ne schimbăm pe noi înşine şi prin adaptarea la condiţiile în schimbare, să preluăm ce este mai bun din ceea ce ne aduce noua epocă. Pentru a supravieţui şi pentru a se dezvolta, o naţiune trebuie să deţină aptitudini de adaptare. Preşedintele Nursultan Nazarbayev are o viziune unică în ceea ce priveşte modul în care trebuie făcută această modernizare a conştiinţei publice. Domnia sa a plecat de la o observaţie justă: că cea ma mare deficienţă a modelelor vestice de modernizare din secolul XX este faptul că au transferat o experienţă unică pentru toate popoarele şi civilizaţiile fără a lua în considerare caracteristicile specifice ale acestora. Preşedintele Nursultan
Nazarbayev spunea, citez: „Prima condiţie a modernizării de tip nou este menţinerea culturii proprii, a codului naţional propriu. Fără acest lucru, modernizarea se va transforma într-un balon de săpun. Noua modernizare nu trebuie, ca şi odinioară, să contempleze arogant experienţa istorică şi tradiţiile. Viceversa, aceasta trebuie să transforme cele mai bune tradiţii în premise, într-o condiţie importantă a succesului modernizării“.
Cât de importantă în acest proiect este resursa umană? Ce presupune pentru cetăţenii Kazahstanului acest program de modernizare şi ce resurse oferă statul pentru dezvoltarea personală a fiecărui cetăţean?
Într-o lume tot mai conectată şi mai globalizată, nu numai individul, ci şi naţiunea, ca un tot întreg, are sorţi de izbândă doar dezvoltându-şi competitivitatea. Şi aici vorbim nu numai de un produs material, ci şi de cunoştinţe, servicii, produse intelectuale şi, în cele din urmă, de calitatea forţei de muncă. Particularitatea zilei de mâine constă în faptul că competitivitatea omului şi nu disponibilitatea resurselor minerale devine factorul de succes al naţiunii. Prin programul „A treia Modernizare a Kazahstanului“, lansat de preşedintele Nursultan
Nazarbayev, fiecare kazah, precum şi naţiunea în integralitatea sa, trebuie să deţină un set de calităţi, demne de secolul XXI. Şi printre premisele necondiţionate pentru aceasta se numără astfel de factori precum cunoaşterea calculatorului, competenţele lingvistice şi deschiderea culturală. Prin urmare, şi programul „Kazahstanul Digital“, şi programul trilingvismului, şi programul consimţământului cultural şi confesional reprezintă o parte din pregătirea tuturor cetăţenilor pentru viaţa în secolul XXI. Este o parte a competitivităţii noastre. Pe calea spre modernizare, pragmatismul, în ceea ce priveşte politica de stat, este singura abordare corectă. Pragmatismul înseamnă o cunoaştere exactă a resurselor naţionale şi personale, consumul economicos al acestora, abilitatea de a ne planifica viitorul. Mai mult, pragmatismul reprezintă antipodul risipei, a kitsch-ului, a vieţii de dragul spectacolului. Cultura societăţii moderne este o cultură a moderării, o cultură a prosperităţii, şi nu a luxului, o cultură a raţionalităţii. Aşa cum spunea preşedintele nostru –„abilitatea de a trăi raţional, punând accent pe atingerea unor scopuri reale, pe studii, pe un mod de viaţă sănătos şi pe succesul profesional reprezintă pragmatismul în comportament, care este unicul model de succes în lumea modernă“. În esenţă, sarcina noastră constă în a aplica două reguli imuabile: unu – nicio modernizare nu poate avea loc fără menţinerea culturii naţionale; doi – pentru a avansa, trebuie să ne debarasăm de acele elemente ale trecutului, care împiedică dezvoltarea naţiunii.
Cum pot fi folosite experienţele istorice, politice şi economice, prin care a trecut poporul kazah, pentru a face faţă noilor provocări la nivel global, în special, în competiţia economică?
Lecţiile secolului XX pentru poporul nostru, în cea mai mare parte, au fost tragice. În primul rând, a fost deteriorată calea naturală de dezvoltare naţională, fiind impuse forme străine de organizare socială. În al doilea rând, naţiunea a suferit o lovitură demografică teribilă. Valurile acestui şoc ne-au afectat de-a lungul unui secol întreg. În al treilea rând, pe teritoriul Kazahstanului au apărut în mai multe regiuni zone de dezastru ecologic. Desigur, istoria nu înseamnă numai alb şi negru. Secolul XX a însemnat şi o mulţime de lucruri pozitive pentru Kazahstan. Printre acestea se numară industrializarea, crearea infrastructurii sociale şi de producţie, formarea unei noi pături de intelectuali. Noi trebuie să înţelegem în mod clar lecţiile istoriei. Încă nu am depăşit epoca revoluţiilor. Acestea şi-au schimbat foarte mult din formă şi din conţinut. S-a modificat şi caracterul revoluţiilor, care îşi însuşesc acum conotaţii etnice, religioase, culturale sau separatiste distincte. Dar, în cele mai multe cazuri, totul se termină cu violenţă şi colaps economic. Din acest punct de vedere, preşedintele Nursultan Nazarbayev consideră că istoria noastră recentă ne spune clar şi fără echivoc: numai dezvoltarea evolutivă oferă naţiunii şansa de a prospera. Dezvoltarea progresistă ca principiu al ideologiei trebuie să fie unul dintre obiectivele de referinţă şi la nivel personal, individual pentru fiecare cetăţean al Kazahstanului. Prin urmare, o regândire serioasă a ceea ce se întâmplă în lume va face parte din munca uriaşă ideologică şi vizionară a societăţii în ansamblul său, a partidelor şi mişcărilor politice, precum şi a sistemului de învăţământ.
În cadrul acestui proces de modernizare a societăţii, trecerea la alfabetul latin ocupă, conform preşedintelui Nursultan Nazarbayev, un rol extrem de important.
În decembrie 2012, în Mesajul anual către poporul kazah „Kazahstan-2050“, preşedintele Nursultan Nazarbayev a precizat că din anul 2025 trebuie să începem trecerea alfabetului nostru la alfabetul latin. Vorbim de particularităţile mediului tehnologic modern, caracteristicile de comunicare în epoca modernă şi specificul procesului ştiinţific şi educaţional în secolul XXI. În şcolile noastre, toţi copiii învaţă limba engleză. Deci se studiază prin alfabetul latin. Astfel, tinerii nu vor avea probleme. Conform proiectului, până la sfârşitul anului 2017, cu ajutorul oamenilor de ştiinţă şi al publicului larg se va adopta o versiune standard a alfabetului kazah cu o grafică nouă.
Tot pe această linie, a alinierii Kazahstanului la cele mai moderne standarde de educaţie, se numără şi traducerea în limba kazahă a 100 dintre cele mai bune manuale ale lumii din domeniul ştiintelor umaniste?
Este un alt proiect important elaborat de preşedintele Nursultan Nazarbayev intitulat „Ştiinţe umaniste noi. 100 manuale noi de ştiinţe sociale şi umaniste în limba kazahă“. Scopul lui este de a crea condiţii pentru formarea cât mai completă a studenţilor cu specializare în istorie, ştiinţe politice, sociologie, filozofie, psihologie, studii culturale, filologie. Intelectualii noştri ar trebui să fie susţinuţi de către stat prin restabilirea catedrelor de ştiinţe socio-umane în toate universităţile din ţară. Nu avem nevoie doar de specialişti ingineri şi medici, avem nevoie de oameni cu o foarte bună înţelegere a prezentului şi viitorului. Astfel, în următorii ani trebuie să traducem în limba kazahă 100 dintre cele mai bune manuale din diferite limbi ale lumii pentru toate direcţiile ştiinţelor umane pentru a permite tinerilor noştri să înveţe conform celor mai bune standarde mondiale. Vorbim de pregătirea cadrelor adaptate la concurenţa globală în domeniul ştiinţelor. În cele din urmă, aceştia sunt oamenii care sunt şi vor fi principalii purtători ai principiilor modernizării conştiinţei – transparenţă, pragmatism şi competitivitate. Viitorul se întâmplă în sălile de clasă.
Ce semnificaţie mai are cuvântul „patriotism“ în această lume tot mai globalizată? Cum se poate împăca necesitatea modernizării cu necesitatea păstrării unei conştiinţe naţionale?
Şi din acest punct de vedere, viziunea preşedintelui
Nursultan Nazarbayev a fost concretizată într-un program de referinţă. Este vorba de „Tugan Zher“, care înseamnă pământ natal/patrie, care se va încadra într-un cadru mai larg prin programul „Tugan El“ care înseamnă popor/ţară natală. Conform preşedintelui, patriotismul începe cu iubirea pentru ţara ta, satul tău, oraşul tău, regiunea ta, cu iubirea patriei-mici şi a pământului natal. De ce patria mică? Pentru că omul este o fiinţă nu numai raţională, ci şi supusă emoţiilor. Cea mai importantă trăsătură a patriotismului este relaţia faţă de ţara natală, cultura, obiceiurile şi tradiţiile ei. Este baza codului genetic cultural care determină naţiunea să fie naţiune şi nu un grup de indivizi.
Ce presupune programul „Tugan Zher“?
În primul rând, este necesar să se aplice minuţios studierea elementelor istoriei locale în cadrul domeniilor de educaţie, a mediului şi a urbanizarii, să se studieze istoria regională, să se restaureze monumentele culturale şi istorice şi obiectivele culturale la scară locală. În al doilea rând, promovarea şi susţinerea oamenilor de afaceri, funcţionarilor, reprezentanţilor intelectualităţii şi tinerilor care au plecat în alte regiuni ale ţării, însă ar dori să-şi sprijine patria mică. Aceasta este o dorinţă normală şi patriotică, care ar trebui să fie sprijinită şi nu interzisă. În al treilea rând, autorităţile locale trebuie să adopte o abordare sistemică şi bine organizată a programului. Lucrurile nu pot fi lăsate la voia întâmplării, deoarece este nevoie de echilibru şi înţelegere corectă. Trebuie să găsim diferite forme de sprijin şi respect social, care vor ajuta patria mică, inclusiv un mecanism de sponsorizare. Este un domeniu vast de muncă. Putem ecologiza rapid oraşele noastre, putem să ajutăm semnificativ la dotarea şcolilor cu calculatoare, să sprijinim universităţile regionale, fundaţiile şi galeriile de artă şi muzeele locale etc. Pe scurt, programul „Tugan Zher“ se va transforma în principalul pilon al patriotismului nostru naţional.
Se încarcă comentariile...
