Cum şi-a ascuns Israelul programul nuclear: mitul „fabricii de textile” din deşertul Negev

De zeci de ani, întreaga lume ştie că uriaşa uzină din apropiere de Dimona, în deşertul Negev, este cheia programului nuclear al Israelului. Tel Avivul a negat însă constant că ar deţine arma nucleară. Folosind o serie de documente declasificate recent şi discutând cu diplomaţii implicaţi în uriaşa operaţiune-fantomă, jurnaliştii „Politico” arată cum a pornit mitul „fabricii de textile” - explicaţia dată de israelieni pentru uzina nucleară.

În ultimele săptămâni ale Administraţiei Eisenhower, Washingtonul se confrunta cu crize legate de Cuba şi Laos şi nu se aştepta la o problemă din partea Israelului, mai ales una de o asemenea amploare. În toamna anului 1960, devenea tot mai clar pentru diplomaţia americană - iar agenţiile de informaţii au confirmat la scurt timp - că Israelul construieşte, cu ajutorul francezilor, un reactor nuclear secret, în deşertul Negev. 

Washingtonul a ajuns rapid la concluzia că Israelul încearcă, cel mai probabil, să obţină arma nucleară, ridicând astfel o ameninţare la stabilitatea Orientului Mijlociu, precum şi un risc de proliferare nucleară, scriu jurnaliştii „Politico”. Tensiunile erau alimentate de percepţia că Israelul era înşelător sau, aşa cum a spus directorul CIA Allen Dulles, „nu a fost sincer”. Atunci când americanii au început să pună întrebări despre Dimona, israelienii au dat răspunsuri evazive şi poveşti implauzibile. 

„Politico” a stat de vorbă şi cu diplomatul israelian care a pornit mitul „fabricii de textile” din deşert - din greşeală, spune el. Addy Cohen era, în septembrie 1960, directorul Biroului de Ajutor Extern în cadrul Ministerului Finanţelor din Israel. L-a însoţit pe ambasadorul american la Tel Aviv, Ogden Reid, într-o vizită la o fabrică de îngrăşăminte chimice din Sdom, pe coasta Mării Moarte. Drumul cu elicopterul trecea şi pe deasupra uzinei nucleare de lângă Dimona, iar diplomatul american a profitat de ocazie pentru a întreba despre construcţia uriaşă care stârnise atâta îngrijoare la Washington în ultimele zile. „Vai, este o fabrică de textile”, i-a răspuns Cohen, conştient pe deplin că nu poate spune adevărul. 

„Nu eram pregătit pentru întrebarea ambasadorului. Am improvizat vorbin despre Trostler, arhitectul din Ierusalim (o rudă a soţiei sale), care chiar proiectase o fabrică de textile acolo”, declară acum Cohen, în vârstă de 87 de ani. 

Articolul din „Politico” aduce un alt element de noutate în larg-disputata chestiune privind programul nuclear israelian. Jurnaliştii americani susţin că tatăl actualului Secretar american de Stat a jucat un rol crucial în descoperirea programului. Pe atunci ofiţer politic în cadrul Ambasadei SUA în Norvegia, Richard Kerry, tatăl Secretarului de Stat John Kerry, a aflat că Norvegia vindea Israelului 20 de tone de apă grea, necesară pentru reactorul de la Dimona. Vânzarea era, de fapt, intermediată de britanici, care avea un exces de apă grea cumpărată de la norvegieni. Astfel, apa grea a fost livrată în secret de britanici în Israel, iar asta a ajutat producătorul norgevian NORATOM să vândă fără a mai avea nevoie de aprobarea guvernului. 

Israelul şi-ar fi demarat programul nuclear în 1955, premierul Ben-Gurion a lansat o iniţiativă secretă pentru a stabili dacă şi în cât timp Israelul ar putea construi o facilitate nucleară. Shimon Peres, pe atunci oficial înalt în cadrul Ministerului Apărării, a preluat conducerea acestui proiect special. „În trei ani, Peres a reuşit imposibilul - a transformat idea unui program nuclear naţional dintr-o viziune vagă într-o reuşită tehnologică reală”, notează „Poltico”. 

Documentele declasificate recent arată că SUA au primit prima notă oficială cu privire la programul nuclear israelian în iulie 1960, de la David Anderson, n angajat al American Machine and Foundry (AMF) Atomics, compania care a instalat reactorul „Atomi pentru Pace” la Nachal Soreq. El a informat Ambasada SUA la Tel Aviv că că a auzit de la directorul unei companii petroliere că „francezii construiesc un reactor atomic de 60 de megawaţi” în zona Beersheba. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/cele-mai-puternice-armate-din-lume-in-2015" target="_blank">View the story "Cele mai puternice armate din lume în 2015" on Storify</a>]