Cum se poate pune capăt crizei ucrainene? Poroşenko trebuie să găsească o soluţie care să nu-l umilească pe Putin
0Criza ucraineană a intrat într-o nouă fază, forţele armate ruseşti luptându-se acum în estul deja controlat de rebeli. Deşi se întrevăd semnele unui acord politic, până acum Kremlinul nu a prea arătat interes în calmarea conflictului. În schimb, Putin se confruntă cu sancţiuni occidentale şi cu oprobriul public pe fondul noilor violenţe. „Trebuie să recunoaştem: strategia Occidentului nu funcţionează“, spune jurnalistul Steven Pifer.
Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, s-a întâlnit cu Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei, pe 26 august în Minsk, Belarus. Se pare că întâlnirea n-a mers prea bine. Surse ucrainene au raportat iniţial un acord privind controlul graniţei ruso-ucrainene şi o eliberare de prizonieri, însă sursele ruse au făcut o dare de seamă mai sumbră. Putin a negat că Moscova ar avea vreun rol în obţinerea unui armistiţiu în estul Ucrainei, susţinând până la capăt că Rusia nu este implicată în conflict, notează jurnalistul Steven Pifer în „Politico Magazine“.
Dat fiind faptul că s-au obţinut destul de puţine de la summitul din Minsk, şi pentru că există din ce în ce mai multe dovezi că forţele ruseşti sprijină rebelii, cele două naţiuni par din ce în ce mai hotărâte să se lupte.
Joi, Poroşenko a sfătuit ucrainenii să „nu se panicheze“ din cauza acţiunilor lui Putin, însă este clar îngrijorat. Nu îşi doreşte naşterea unui „conflict rece“ în estul Ucrainei. Armata sa şi-a dovedit competenţa în ultimele două luni, împingând separatiştii în regiunile Doneţk şi Lugansk. Făcând asta, preşedintele ucrainean se bucură de susţinerea poporului, care s-a unit în faţa agresiunii ruseşti, continuă „Politico Magazine“.
Totuşi, abordarea Kievului se confruntă cu o problemă mare: cu cât progresul armatei ucrainene este mai mare, cu atât mai mare este şi valul de arme, de produse şi de luptători veniţi din Rusia în estul separatist. Putin a pus în joc multe, poate chiar propria supravieţuire politică, pentru o victorie, sau măcar pentru evitarea înfrângerii. Aşa că a crescut treptat susţinerea rusă şi, după cum spun mulţi, soldaţi ai armatei ruse se luptă acum pe teritoriu ucrainean.
Nu va fi uşor găsirea unei căi de a ieşi din acest conflict. Armata rusă nu va mărşălui spre Kiev, dar poate agrava luptele din Doneţk şi Lugansk. Poroşenko ar trebui să ia în considerare o negociere, ceva care să nu-l forţeze pe Putin să se retragă cu umilinţă. Kievul are nevoie de o soluţie pe care Moscova să o poată accepta. Dacă nu, Rusia are multe posibilităţi – economice, militare şi energetice – pe care le poate folosi să destabilizeze Ucraina.
Ucrainenii au propus deja bazele unui acord care i-ar putea interesa pe mulţi din estul Ucrainei şi chiar şi pe ruşi. Poroşenko a propus descentralizarea puterii, care ar putea implica o oarecare autoritate ucraineană politică şi bugetară în regiune, dar şi un statut oficial pentru limba rusă. În ceea ce priveşte Crimeea, preşedintele ucrainean pare să accepte că noul statut al regiunii trebuie atacat pe termen lung.
Pe frontul politicii externe, Poroşenko a dat deoparte adâncirea relaţiei cu NATO. Aceasta este o poziţie logică, deoarece o mişcare către o alianţă transatlantică se va dovedi controversată în estul ţării, iar NATO nu are chef să ducă la un alt nivel relaţia cu Ucraina, adaugă Steven Pifer.
Ucraina şi Uniunea Europeană au început discuţiile cu Moscova. Acest lucru poate uşura impactul negativ al acordului dintre Ucraina şi UE privind relaţiile economice dintre Ucraina şi Rusia, conchide „Politico Magazine“.
Citeşte şi:
Moscova şi Kievul rămân angajate în acelaşi război la nivelul declaraţiilor: ucrainenii susţin că au distrus un convoi de tancuri ruseşti care invadaseră Ucraina, ruşii susţin că n-au trimis niciodată un astfel de convoi. Între timp, în Cernăuţi se vorbeşte tot mai serios despre un referendum pentru alipirea regiunii la România. De la ora 13.00, am discutat cu Marius Văcărelu, specialist în geopolitică, despre criza ucraineană.
Preşedinţii ucrainean şi rus, Petro Poroşenko şi Vladimir Putin, şi-au strâns mâna marţi, la Minsk, unde a început un summit regional care se anunţă dificil, în condiţiile în care luptele continuă în estul Ucrainei, relatează AFP.
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a avertizat recent că Moscova va face tot posibilul să-şi apere interesele, inclusiv cele din domeniul securităţii naţionale, în cazul în care Occidentul va adopta noi sancţiuni împotriva Rusiei, informează „The Daily Telegraph”.
De ce a insistat Rusia să trimită ajutor umanitar Ucrainei
A folosit Rusia convoiul umanitar ca pretext sau ca mijloc pentru o intervenţie militară în estul Ucrainei? Ce fel de presiuni face preşedintele rus, Vladimir Putin, în interiorul cercului său de putere? Cine are de pierdut mai mult din actualul conflict din estul Ucrainei? La aceste întrebări şi nu numai i-am răspuns lui Matei Dobrovie, jurnalist specializat pe politică internaţională, într-un interviu acordat Epoch Times.
Rusia va trimite un al doilea convoi umanitar în Ucraina şi a informat Kievul despre această intenţie, a anunţat luni ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, la câteva zile după intrarea pe teritoriul ucrainean a unui prim convoi umanitar rus controversat. În paralel, separatiştii pro-ruşi au trecut la contraofensivă pentru a sparge încercuirea. În plus un convoi de tancuri ruseşti au trecut frontiera ruso-ucrainean.
Se încarcă comentariile...
