Ce spune declaraţia comună semnată de Papa Francisc şi Patriarhul Chiril al Rusiei

Ce
spune declaraţia comună semnată de Papa Francisc şi Patriarhul
Chiril al Rusiei

FOTO AP

Întâlnirea istorică de vineri seară, dintre Papa Francisc şi Patriarhul Chiril al Rusiei, s-a concretizat prin semnarea de către cei doi lideri religioşi influenţi a unei declaraţii comune, pronunţându-se în favoarea „restabilirii unităţii creştine” şi condamnând suferinţele populaţiilor creştine din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

Papa Francisc şi Patriarhul Chiril s-au întâlnit, vineri seara, la Havana, în ceea ce a reprezentat prima întâlnire dintre liderul creştinilor catolici şi capul celei mai mari biserici ortodoxe în urma Marii Schisme dintre cele două ramuri ale creştinismului din 1054.
 
Cei doi lideri religioşi s-au întâmpinat reciproc, vineri seara, pe aeroportul din capitala Cubei, într-o atmosferă foarte amicală. „Îmi pare bine să te întâmpin, dragă frate” i-a spus liderul Bisericii Ortodoxe Ruse papei, în timp ce Suveranul Pontif a răspuns exclamând „în sfârşit!”.
 
Ei s-au retras apoi pentru o discuţie în spatele uşilor închise care a durat aproximativ două ore, revenind apoi cu o scurtă conferinţă de presă, în cadrul căreia semnat declaraţia comună şi au împărtăşit câteva cuvinte jurnaliştilor prezenţi. 
 
„Discuţia a fost deschisă şi frăţească” a declarat Patriarhul Chiril, în timp ce Suveranul Pontif a descris-o ca fiind „foarte sinceră”.

Principalele puncte ale declaraţiei

Declaraţia, al cărei text integral poate fi citit aici, cheamă în mare spre refacerea unui sens de unitate creştină în mai multe domenii, punând accent pe condamnarea suferinţelor comunităţilor creştine minoritare din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în contextul conflictelor civile din zonă. 
 
În acelaşi timp, declaraţia evocă şi unitatea timpurie a creştinismului ca punct de reper pentru evoluţia relaţiilor dintre cele două Biserici. „Împărtăşim aceeaşi Tradiţie spirituală a primului mileniu al Creştinismului. Martorii acestei Tradiţii sunt Preasfinţita Maica Domnului, Fecioara Maria, şi sfinţii pe care-i venerăm” se arată în punctul 4 al declaraţiei.
 
Am fost divizaţi de răni cauzate de conflicte vechi şi recente, de diferenţe moştenite de la strîmoşii noştrii, în ceea ce priveşte înţelegerea şi exprimarea credinţei noastre în Dumnezeu (...) Suntem îndureraţi de această pierdere a unităţii, efect al slăbiciunii umane şi a păcatului, care a avut loc în ciuda rugăciunii evlavioase a Mântuitorului Hristos.” se arată şi în punctul 5 al aceleiaşi declaraţii.
 
Chemarea cea mai făţişă spre o unitate religioasă se găseşte în punctul al şaselea, acolo unde cei doi lideri religioşi îşi exprimă „speranţa ca această întâlnire să contribuie la restabilirea unităţii dorite de Dumnezeu, şi pentru care s-a rugat Hristos”.
 
În afara mesajului unificator, cei doi lideri au făcut şi un apel către comunitatea internaţională de a contracara violenţa cauzată de terorism şi de a proteja comunităţile de creştini persecutate în zonele controlate de islamişti, sau cu o activitate islamistă ridicată. În declaraţie se face referire şi la mitropoloţii din Alep, Paul şi Ioan Ibrahim, care sunt ţinuţi ostatici de islamişti din aprilie 2013.
 
Un aspect mai controversat al declaraţiei este punctul 16, care pare că face referire la problema crizei imigranţilor din Europa: „Cu păstrarea deschiderii către contribuţiile celorlalte religii la civilizaţia noastră, este convingerea noastră că Europa trebuie să rămână fidelă rădăcinilor ei creştine. Apelăm la creştinii din vestul şi estul Europei să se unească în mărturia lor faţă de Hristos şi Biblie, astfel încât Europa să-şi păstreze sufletul”.
 
Totuşi, la punctul următor se menţionează că „nu putem rămâne indiferenţi la destinele milioanelor de migranţi şi refugiaţi care bat la uşa ţărilor bogate (...) Consumerismul unora dintre ţările cele mai dezvoltate de pe planetă seacă gradual resursele planetei.”
 
Punctul 26 al declaraţiei se referă şi la criza din Ucraina, condamnând violenţa care a aruncat „societatea într-o criză economică şi umanitară grea”, îndemnând părţile implicat în conflicte să înceapă acţiuni pentru construirea unei păci durabile.
 
citeste totul despre: