Bikeri olandezi au plecat în Irak să lupte cu Statul Islamic

„No surrender” este cel mai mare club de motociclişti din Olanda. FOTO via sott.net

Trei membri ai unui club olandez de motociclişti, toţi cu cariere militare în spate, s-au alăturat forţelor armate care luptă pentru elimminarea grupării teroriste Statul Islamic.

Cei trei motociclişti sunt foşti militari care au avut anul trecut misiuni peste hotare şi fac parte din grupul „No Surrender”, cel mai mare club de profil din Olanda, a declarat un motociclist, coleg cu cei trei în clubul respectiv, citat de BBC. 

Ei vor pleca în Irak pentru a contribui la efortul de înfrângere a grupării teroriste Statul Islamic, a anunţat Otto, colegul acestora. Cei trei sunt din Amsterdam, Rotterdam şi Breda. „Sunt antrenaţi (militar şi au) multă experineţă - în misiuni externe, de asemenea”, a declarat el pentru postul de radio Omroep Brabant, preluat de Mediafax. „Sunt extrem de disciplinaţi. Nu consumă alcool, nici măcar seara la club”, a spus el.

„Voiau să facă ceva, după ce au văzut fotografii cu decapitări”, a declarat Otto despre motivaţia motocicliştilor. Doi europeni au apărut, pe reţele de socializare, pozând alături de combatanţi kurzi, aparent în Irak. Nu există niciun indiciu că ar fi motociclişti.

Procurori olandezi au declarat pentru BBC News că cei trei nu încalcă neapărat legea, luptând de partea kurzilor. Un purtător de cuvânt al Biroului procurorului olandez, Wim de Bruin, a declarat că înscrierea în organizaţii ca SI sau gruparea kurdă PKK este interzisă, dar înscrierea în forţe armate străine nu mai este interzisă. Însă, în cazul în care vor exista dovezi că au comis crime sau violuri, atunci "desigur, este altă poveste", a declarat el.

Ministerul olandez al Apărării a declarat că nu poate fi considerat responsabil pentru opţiunile unor foşti militari

Povestea celor trei a apărut după ce au fost puse în circulaţie fotografii pe reţele de socializare. Într-o fotografie apare un bărbat îmbrăcat într-o uniformă militară verde, cu un Kalaşnikov în mână, alături de un combatant kurd.

În Olanda există o importantă comunitate kurdă. În urmă cu câteva săptămâni, sute de kurzi au demonstrat în interiorul Parlamentului olandez, exprimându-şi nemulţumirea faţă de eşecul Olandei de a interveni pentru protejarea kurzilor asediaţi în oraşul sirian kurd Kobane de la frontiera cu Turcia.

În total, unui număr de 49 de cetăţeni olandezi le-au fost revocate paşapoartele olandeze, în cadrul eforturilor autorităţilor de a opri islamişti să plece să lupte în Siria şi Irak. De ce motocicliştilor nu li se aplică acelaşi tratament? Un purtător de cuvânt al procuraturii afirmă că nu există probe potrivit cărora motocicliştii sunt implicaţi în lupte sau că s-au înscris în vreo grupare teroristă.

Pe 10 septembrie, în ajunul celei de-a 13 comemorări a atacurilor teroriste de la 11 sptembrie, preşedintele american Barack Obama a declarat un nou război terorismului. „Dacă ameninţaţi America, nu veţi mai fi niciodată în siguranţă", a avertizat  Obama într-un discurs puternic, rostit la Casa Albă.

Preşedintele laureat cu Premiul Nobel pentru Pace a anunţat că forţele armate americane vor demara o ofensivă militară coordonată asupra grupării Statul Islamic, continuând războiul împotriva terorismului declanşat în urma atentatelor. 

După ce a fost aspru criticat pentru că a declarat că „nu există o strategie a SUA pentru combaterea Statului Islamic”, Obama a prezentat planul prin care Washingtonul şi-a propus să elimine această nouă ameninţare teroristă. Strategia americanilor se bazează pe atacuri aeriene, fie cu drone, fie cu avioane de luptă şi, pentru prima dată, vor viza şi poziţii din Siria ale extremiştilor. 

„Nu voi ezita să acţionez împotriva Statului Islamic în Siria, precum şi în Irak. În colaborare cu guvernul irakian, vom extinde acţiunile noastre dincolo de protejarea compatrioţilor şi misiuni umanitare şi vom viza Statul Islamic, pentru a susţine forţele irakiene în ofensiva lor”, a declarat Obama.

Obama: „Vom învinge Statul Islamic”

Americanii au demarat deja, de mai bine de o lună, astfel de atacuri – mai bine de 190 de raiduri - asupra militanţilor din Irak, acolo unde gruparea a declarat chiar un califat islamic în partea de nord a ţării. „Obiectivul nostru este clar: vom slăbi şi într-un final vom învinge Statul Islamic”, a subliniat preşedintele american, adăugând că jihadiştii sunniţi care au decapitat jurnaliştii americani aparţin „unei organizaţii teroriste care nu are altă viziune decât masacrul celor care i se opun”. Deşi Obama nu a oferit o dată la care vor începe atacurile aeriene, experţii în strategie militară susţin că este o chestiune de zile până când vor avea loc primele raiduri. Însă strategia de luptă a americanilor nu se bazează exclusiv pe raidurile aeriene.

Strategia de luptă

Suplimentarea forţelor în aer va fi completată de accentuarea eforturilor pentru instruirea armatei irakiene, care deja a beneficiat de astfel de programe în trecut, fiind dotată şi cu echipament american.Americanii au trimis deja aproape 300 de consilieri militari pe lângă armata irakiană din iunie încoace, atunci când jihadiştii au demarat atacurile. Un contingent de 475 de militari suplimentari va fi trimis irakienilor şi kurzilor, pentru a-i forma, dar şi în misiuni de culegere de informaţii. Pe lângă aceste trupe, în Irak şi Siria vor fi trimise şi echipe mici de elită, precum şi agenţi ai Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA).

Totodată, irakienii şi kurzi vor primi, cel mai probabil, armament şi formatori supliemntari, atât din partea Statelor Unite, cât şi a altor parteneri din coaliţie. În frunte cu Franţa, mai multe ţări europene au început deja să furnizeze armament luptătorilor kurzi, singurii care mai activează ca o armată regulată în Irak. Însă această strategie va fi mult mai dificilă în ceea ce priveşte Siria.

Din cauza fragmentării extreme a opoziţiei, în Armata Siriană Liberă au ajuns să lupte inclusiv facţiuni jihadiste, militanţi al-Qaeda şi ai altor grupări extremiste. De aceea, americanii trebuie să depună eforturi pentru a se asigura că va instrui doar rebeli moderaţi, care luptă atât împotriva grupării teroriste Statul Islamic, cât şi împotriva regimului condus de familia preşedintelui sirian Bashar al-Assad.