Analiză. Venezuela, un nou câmp de confruntare între SUA şi Rusia. Putin şi-a trimis armata de mercenari să-l apere pe Maduro

Mii de venezueleni cer, în stradă plecarea din fruntea statului a preşedintelui Nocolas Maduro

După Siria, Venezuela a devenit un nou câp de luptă între Statele Unite şi Rusia. Putin a trimis sute de agenţi ai unor firme de securitate private pentru a-i asigura protecţia preşedintelui venezuelean, Nicolas Maduro, contestat de Statele Unite în contextul crizei politice grave, afirmă surse citate de agenţia Reuters.

Agenţi paramilitari care efectuează misiuni secrete pentru Rusia au ajuns în Venezuela în ultimele zile pentru a consolida dispozitivul de securitate al preşedintelui Nicolas Maduro în contextul protestelor opoziţiei susţinute de Statele Unite.

Conform unor surse citate de agenţia Reuters, Moscova a trimis aproximativ 400 de agenţi paramilitari în Venezuela. Alte surse afirmă că sunt grupuri mai mici.

Agenţii de securitate fac parte din Grupul Wagner, format din foşti militari care au luptat clandestin pentru susţinerea trupelor ruse în Ucraina şi în Siria. Grupul Wagner nu a comentat informaţiile.

Ministerul rus al Apărării şi Ministerul Informaţiilor din Venezuela nu au făcut niciun comentariu pe această temă. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat: „Nu avem astfel de informaţii”.

Combatanţii paramilitari ar fi ajuns în Venezuela la bordul unor avioane ruse care au făcut escală în Cuba.

Administraţia Vladimir Putin a anunţat că îl consideră pe Nicolas Maduro preşedintele legitim al Venezuelei. Kremlinul a avertizat Statele Unite că ingerinţele în Venezuela sunt „inacceptabile”, catalogând drept „extrem de periculoase” declaraţiile oficialilor americani privind o posibilă intervenţie militară. Rusia a acuzat Statele Unite că susţin protestele care au generat de câţiva ani o criză politică gravă în Venezuela. China, Turcia, Siria şi Iranul au exprimat susţinere pentru regimul Nicolas Maduro.

Avioane militare din Venezuela şi Rusia au efectuat în decembrie 2018 manevre comune pentru apărarea naţiunii sud-americane, în contextul în care Administraţia de la Caracas denunţă frecvent planuri de atacuri ale Statelor Unite.

Aproximativ 100 de piloţi militari ruşi au participat la manevrele aeriene comune. Două bombardiere supersonice ruse Tupolev TU-160 au aterizat pe Aeroportul Maiquetia, situat în apropiere de Caracas, după ce au parcurs peste 10.000 de kilometri din Rusia spre Venezuela.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a decis să îl recunoască pe Juan Guaidó, liderul opoziţiei, ca fiind preşedinte interimar al Venezuelei. Juan Guaidó, preşedintele Adunării Naţionale din Venezuela, s-a autoproclamat miercuri după-amiază preşedinte interimar al ţării, contestându-l oficial pe preşedintele Nicolás Maduro în contextul crizei politice grave. Nicolas Maduro tocmai a început al doilea mandat de preşedinte al Venezuelei, dar zeci de mii de persoane continuă protestele, denunţând fraude electorale.

Mai mulţi diplomaţi americani au părăsit vineri ambasada SUA din Caracas într-un convoi escortat de poliţie după ce preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a întrerupt relaţiile cu Washingtonul şi a cerut personalului american să părăsească ţara, relatează Reuters.

Juan Guaido cere armatei să treacă de partea sa şi să permită intrarea ajutorului în ţară

Juan Guaido, care s-a autoproclamat preşedinte interimar al Venezuelei, a cerut armatei să treacă de partea lui împotriva preşedintelui Nicolas Maduro, să-i îndepărteze pe cubanezi din rândurile sale şi să permită intrarea ajutorului umanitar în ţară, relatează dpa.

„A venit momentul să fiţi de partea constituţiei’, a declarat Guaido într-un mesaj către armată la un miting de amploare de la Caracas.

„Fiţi de partea poporului venezuelean”, a mai afirmat Guaido, adăugând: „Este timpul ca cubanezii să părăsească forţele armate”.

El a cerut armatei să permită intrarea în ţară a ajutorului umanitar, pe care l-a solicitat joi administraţiei americani.

Secretarul de stat Mike Pompeo a spus că SUA sunt dispuse să acorde un ajutor umanitar în valoare de 20 de milioane de dolari Venezuelei.

De asemenea, Guaido le-a cerut susţinătorilor săi să continue lupta până când preşedintele Nicolas Maduro va fi de acord să organizeze noi alegeri.”Cei care uzurpă astăzi simbolurile puterii cred că vom obosi”, a spus el în uralele mulţimii, anunţând mitinguri şi proteste pentru această săptămână şi săptămâna viitoare.

„Aici nimeni nu oboseşte, aici nimeni nu se predă”, s-a angajat el.

Şeful statului venezuelean Nicolas Maduro s-a declarat vineri gata să se întâlnească cu şeful opoziţiei parlamentare, Juan Guaido, autoproclamat preşedinte interimar, pentru a începe un „dialog naţional”, relatează AFP.

„Mă angajez în favoarea unui dialog naţional. Astăzi, mâine, întotdeauna (…) voi fi gata să merg unde trebuie să merg. Personal, dacă trebuie să merg să-l văd pe acest băiat (…) voi merge”, a declarat Nicolas Maduro în cadrul unei conferinţe de presă, făcând referire la Juan Guaido.

O propunere respinsă sec de Juan Guaido. Acesta a afirmat că nu va participa la niciun „fals dialog” cu guvernul. „Represiunea, când nu dă rezultate, se transformă într-un fals dialog”, a declarat în cadrul unui miting la Caracas preşedintele parlamentului, care şi-a petrecut ultimele două zile într-un loc ţinut secret din capitală.

SUA vor cere ONU recunoaşterea lui Juan Guaido ca preşedinte interimar al Venezuelei

Secretarul de stat american Mike Pompeo va cere sâmbătă Consiliului de Securitate al ONU să îl recunoască pe liderul opoziţiei, Juan Guaido, ca preşedinte interimar al Venezuelei, a anunţat vineri Departamentul de Stat de la Washington, printr-un comunicat preluat de Reuters.

Statele Unite au cerut întrunirea Consiliului după ce – alături de mai multe ţări din regiune – au recunoscut legitimitatea lui Guaido, care s-a autoproclamat preşedinte miercuri, şi i-au solicitat preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro să renunţe la putere.

Potrivit Reuters, Rusia se opune demersului american la ONU.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat vineri „politica distructivă” a Statelor Unite în Venezuela, pradă tulburărilor după ce liderul opoziţiei, Juan Guaido, s-a autoproclamat preşedinte interimar, relatează AFP.

„Politica (Statelor Unite) în ce priveşte Venezuela, ca şi numeroase alte ţări, este distructivă, după părerea mea. Asta nu mai trebuie dovedit”, a declarat Serghei Lavrov în cursul unei conferinţe de presă la Rabat împreună cu omologul său marocan, Nasser Bourita, retransmisă pe site-ul Ministerului rus de Externe.

„Vedem cu toţii apeluri deschise la o lovitură de stat”, a continuat el, citat de agenţiile ruse de presă.

„Acest comportament (al Statelor Unite) este inadmisibil, sabotează principiile Cartei ONU şi normele comunităţii internaţionale”, a mai spus şeful diplomaţiei de la Moscova, adăugând că Rusia îşi va apăra poziţia dacă va avea loc o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe această temă.

Şeful diplomaţiei americane a desemnat vineri un emisar, Elliott Abrams, pentru a contribui la „restaurarea democraţiei” în Venezuela, unde Statele Unite l-au recunoscut pe Juan Guaido ca preşedinte interimar în locul lui Nicolas Maduro, transmite AFP.

Acest fost diplomat, care a servit în special sub preşedinţii republicani Ronald Reagan şi George W. Bush, a afirmat în faţa presei că actuala criză din Venezuela este „profundă, complexă şi periculoasă”.

Noul emisar va fi prezent chiar sâmbătă în Consiliul de Securitate al ONU unde Mike Pompeo „intenţionează să lanseze celorlalte ţări un apel la susţinerea tranziţiei democratice în Venezuela”.

„Elliott va avea responsabilitatea a tot ce este legat de eforturile noastre pentru restabilirea democraţiei în Venezuela”, a insistat secretarul de stat american, subliniind că este vorba despre „o provocare globală”.

El a apreciat că autoproclamarea preşedintelui Adunării Naţionale de la Caracas, Juan Guaido, ca preşedinte în exerciţiu al Venezuelei este „numai prima etapă din drumul venezuelenilor spre libertate”.

Printre măsurile americane pentru susţinerea acestui opozant al liderului socialist Nicolas Maduro, Mike Pompeo a promis „anunţuri” în zilele următoare cu privire la „bunurile” venezuelenilor în străinătate şi modalitatea de a-i furniza lui Juan Guaido „resursele de care are nevoie pentru progrese în instalarea guvernului în Venezuela”. Şeful diplomaţiei de la Washington nu a oferit alte detalii.

Elliott Abrams a fost pe punctul de a deveni numărul doi în Departamentul de Stat al SUA la începutul mandatului lui Donald Trump, dar preşedintele s-a opus din cauza criticilor pe care i le-a adus diplomatul în timpul campaniei electorale.

Tensiunea a crescut în Venezuela după ce liderul opoziţiei şi preşedinte al parlamentului, Juan Guaido, s-a autoproclamat miercuri preşedinte interimar al ţării în locul lui Nicolas Maduro, preşedintele în exerciţiu.

Juan Guaido a fost deja recunoscut de Statele Unite, apoi de mai multe ţări din America Latină şi de Canada.

Rusia – al doilea creditor al Caracasului după China – este un important sprijin politic şi financiar al Venezuelei, sufocată de o profundă criză economică.

În decembrie, preşedintele venezuelan, Nicolas Maduro, a anunţat astfel în cursul unei vizite la Moscova investiţii ruse de şase miliarde de dolari în sectorul petrolier şi minier din Venezuela.

Joi, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-a exprimat sprijinul pentru actuala putere cu prilejul unei discuţii telefonice cu Nicolas Maduro.

Cum poate fi înlăturat Maduro?

Statele Unite şi alte state s-au grăbit să-l recunoască pe Juan Guaidó, dar calea spre dislocarea liderului de stânga al ţării, Nicolas Maduro, nu este clară. O intervenţie militară ar putea conduce la distrugeri masive şi pierderi mari de vieţi omeneşti şi ar putea să tragă SUA într-un proces prelungit şi costisitor de ocupaţie şi reconstrucţie.

De asemenea, nici asta nu e de dorit. ”Priviţi la Somalia, la Afganistan, la Irak”, spune un oficial american citat de The Guardian. 

De ce se implică Trump se întreabă corespondentul ziarului italian La Repubblica in Statele Unite: Având în vedere progresul lent dar neobosit al investigaţiilor judiciare care-l vizează, preşedintele Trump se întoarce către adevărata catastrofă umană şi politică din Venezuela. Care sunt obiectivele sale concrete şi ce anume intenţionează să facă?

Nici el nu spune clar, nici consilierul său principal - Ivanka, cea care imediat a transmis către venezueleni, prin Twitter, chemarea la luptă. De data aceasta, cel puţin, Trump a făcut alegerea bună. Toţi sunt unanimi în a-l condamna Maduro şi catastrofa unei naţiuni în care treizeci de milioane de oameni suferă de foame.

"Cea mai rapidă cale ar fi o invazie condusă de Statele Unite cu sprijinul Braziliei. Dar ar fi şi cea mai rea. Deja instabilă, regiunea nu are nevoie de un război cu un rezultat imprevizibil.

Cea de-a doua cale ar fi o negociere, care i-ar permite lui Maduro şi anturajului să-şi se retragă în mod onorabil. Aceasta ar fi cea mai bună variantă, dar are şi cea mai mică probabilitate.

Mai rămâne a treia cale. Guaidó a sugerat o amnistiere a armatei, până acum credincioasă lui Maduro, în cazul în care schimbă partea. Aceasta este strategia cea mai promiţătoare. Deoarece în ziua în care soldaţii nu vor mai fi acolo pentru a-i reprima pe adversarii regimului, este de aşteptat ca valul de proteste care se va ridica să-l măture curând pe Maduro, scrie Süddeutsche Zeitung

Recunoaşterea lui Juan Guaidó ca preşedinte interimar de către Statele Unite, Columbia, Canada, Brazilia, Organizaţia Statelor Americane (OAS), precum şi o listă tot mai mare de ţări nu lasă nici o îndoială cu privire la atitudinea a comunităţii internaţionale faţă de Venezuela. UE va lua probabil decizia după ce capitalele europene vor fi avut timp să se consulte.