Şase motive pentru care conflictul din Mali îngrijorează Europa şi SUA

Case din Bandiagara, Mali FOTO Shutterstock

În ultimele zile, trupele franceze au fost prezente în Africa de Vest, în încercarea de a ajuta statul Mali să împiedice avansul luptătorilor militanţi islamişti spre sud şi să recupereze oraşele ocupate anterior de aceştia. După atacurile aeriene intense împotriva bastioanelor rebele, forţele terestre franceze se îndreaptă spre nord, pentru a încerca să îndepărteze luptătorii.

Mali este una dintre cele mai sărace ţări din Africa, dar evenimentele ce se petrec acolo sunt urmărite cu interes de toată Africa de Vest, de capitalele europene şi de Washington.

CNN a identificat şase motive pentru care micul stat a devenit motiv de îngrijorare.

1. Amplasare geografică

Deşi Mali nu reprezintă o putere regională, nu are rezerve de petrol şi nici ieşire la mare, este un stat foarte mare, cu dimensiuni de două ori mai mari decât teritoriul francez. Cele şapte state vecine, ale căror graniţe sunt slab apărate, le oferă militanţilor rute de aprovizionare şi de evacuare.

De asemenea, statul african este străbătut de unele dintre cele mai profitabile rute de contrabandă ce fac legătura între Africa şi Europa, transformate de către militanţi în adevărate maşini de făcut bani, informează CNN. Au fost cazuri când traficanţii de droguri din America de Sud transportau cocaină cu avioane vechi, pe o pistă deşertică de pe teritoriul malin, pentru a ajunge ulterior în Europa.

Atât de vaste şi de neospitaliere sunt aceste zone deşertice nord-africane, încât grupările care le cunosc bine pot face bani buni din trafic de droguri, oameni sau din alte tipuri de contrabandă.

2. Spaţiile neguvernate

Atât în Mali, cât şi în mare parte din teritoriul Africii de Vest, lipsa autorităţii statale reprezintă un paradis pentru extremişti şi pentru grupările criminale. Cum jihadul a devenit dificil în alte zone (din Yemen până în Pakistan), luptătorii au început să-şi facă apariţia şi în Mali. De aceea, există riscul ca centrul jihadului să se mute, din Asia de Sud, în Africa de Nord.

„Avem responsabilitatea de a ne asigura că Al-Qaeda nu îşi stabileşte baza de operaţiuni în Africa de Nord şi în Mali. Chiar dacă acum nu au planuri pentru a ataca ţine din Statele Unite sau din Europa, acesta este obiectivul lor principal“, a avertizat Leon Panetta, secretarul american al Apărării.

„Trebuie să oprim ofensiva rebelilor. În caz contrar, întregul Mali va cădea în mâinile lor, ceea ce ar reprezenta o ameninţare pentru Africa şi chiar pentru Europa“, a spus şi Laurent Fabius, ministrul francez de Externe.

3. Exportul jihadului

Cel mai mare risc pe care îl prezintă Mali este că va alimenta pericolul despre care vorbea Fabius: de a recruta sergenţi pentru pentru o cruciadă împotriva duşmanilor, scrie CNN. Două site-uri jihadiste au cerut deja sprijin pentru luptătorii din nordul Mali, cu mesajul „ Ridicaţi-vă, voi, servitori ai lui Allah, să pornim un foc sub crucea franceză în cădere“.

Există, de asemenea, pericolul ca, printre cele cinci milioane de musulmani din Franţa, să se afle şi extremişti din nordul şi din vestul Africii, care vor să se răzbune pentru intervenţia franceză.

Şi vecinii Mali ar putea fi atraşi în acest conflict, în cazul în care sprijină intervenţia franceză.

4. Sufletul Islamului

În urmă cu 12 ani, Mali era una dintre cele şase naţiuni în curs de dezvoltare, care au fost invitate să participe la Summitul G8 din Italia, al celor mai mari puteri economice din Italia. Atunci statul a fost privit ca un stâlp al stabilităţii în Africa, informează CNN.

În ciuda sărăciei ţării şi a penuriei alimentare frecvente, malienii aveau reputaţia unui popor moderat şi tolerant, cu o istorie bogată, fiind unul dintre centrele intelectuale ale Islamului.

Oraşul Timbuktu, uneori cunoscut ca oraşul celor 333 de sfinţi, a fost un centru religios şi educaţional în secolele XV şi XVI, bibliotecile sale adăpostind numeroase colecţii nepreţuite ale unor cărţi şi documente islamice. Mormintele şi moscheele au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, atrăgând numeroşi turişti şi învăţaţi de pe tot cuprinsul Globului.

În ultimele luni au existat relatări cu privire la şocul suferit de malieni la vederea biciuirilor şi amputărilor publice, în zonele controlate de militanţi. Posturile de radio au fost forţate să oprească difuzarea muzicii şi să transmită versuri din Coran.

5. Criza umanitară

Sute de mii de cetăţeni ai statului Mali sunt acum fie refugiaţi în taberele din afara ţării, fie în cele din interior, cei mai mulţi fiind predispuşi la malnutriţie şi la boli. În prezent există cel puţin 150.000 de refugiaţi în ţările vecine. Mai mult de 50.000 de oameni locuiesc într-o tabără din Mauritania, unde existărate de malnutriţie cronică în rândul copiilor, iar malaria şi diareea constituie principala cauză a deceselor la nou-născuţi.

Sute de copii sunt recrutaţi pe post de luptători militanţi, în schimbul unor alimente şi a unui mic salariu.

Fără un final rapid al luptei şi în lipsa unui ajutor umanitar substanţial, o generaţie întreagă de tineri malieni va fi grav afectată, periclitând viitorul ţării, avertizează CNN.

6. Un test al voinţei internaţionale

Mali este acum locul de testare a eficienţei acţiunii internaţionale împotriva militanţilor islamişti din Africa, acţiune ce uneşte capacităţi şi culturi diferite, dar care are un scop ambiguu.

În cazul în care militanţii se vor răspândi în deşert, iar trupele din Mali vor recupera principalele oraşe, se poate considera că a fost obţinută o victorie parţială. Dar, în cazul în care aceştia se amestecă printre civili, Franţa s-ar putea trezi într-un război urât de ocupaţie şi de atentate sinucigaşe, cu trupe insuficiente (2.500 de soldaţi răspândiţi pe o zonă imensă) pentru a asigura securitatea.

Statele Unite ale Americii au transmis clar că nu pot contribui la pregătirea armatei din Mali până ce un guvern ales în mod legitim nu intră în vigoare, dar va oferi informaţii interceptate şi obţinute prin satelit. Statul francez nu are capacitatea de a-şi trimite propriile drone.

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a promis că forţele franceze nu vor pleca până când Mali nu va beneficia de securitate, autorităţi legitime, un proces electoral, iar terorismul va dispărea cu totul.