Dan Dungaciu, la Adevărul Live: Iulia Timoşenko e politicianul care ar putea aduce pacea în Ucraina

Generalul Mihaiu Mărgărit, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare, şi Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, au dezbătut, în ediţia „Adevărul Live”  moderată de jurnalistul Cristian Unteanu, dimensiunile crizei din Peninsula Crimeea şi implicaţiile unei posibile escaladări a conflictului, în următoarele zile.

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, susţine că interesul acordat Ucrainei de către puterile vestice a fost strâns legat de procesul extinderii spaţiului euroatlantic.

„Atenţia asupra acestor spaţii a fost convergentă cu înaintarea frontierei euroatlantice către est.  Frontiera euroatlantică a început să se îndrepte spre est, să absoarbă printr-o acceptare reciprocă statele pe care le cunoaştem, acum are în faţă altceva. Nu întâmplător, în acea perioadă au început să apară strategiile la Marea Neagră, ca să se găsească o definiţie asupra unui spaţiu pe care Vestul nu îl mai experimentase. Este ceea ce s-a numit stat sfâşiat: o bucată de populaţie care se uită într-o parte, altă bucată care se uită în altă parte. Ucraina a balansat mereu între est şi vest, niciodată nu a făcut gesturi radicale într-o parte sau alta. De asta Ucraina a ajuns mai târziu zonă de interes, pentru că frontiera a ajuns mai târziu la Ucraina“, a explicat Dungaciu.

„E foarte greu să renunţe, să rămână în perimetrul impus în acordul încheiat cu Kievul. Prezenţa militară efectivă a soldatului rus acolo este un element de descurajare, de menţinere a unui sentiment legat mai mult de Moscova“, a arătat fostul şef al Direcţiei de Informaţii Militare.

La polul opus, a detaliat Mărgărit, armata Ucrainei mizează pe sentimentul naţionalist pentru a-şi mobiliza oamenii.

Dan Dungaciu şi Mihai Mărgărit la Adevărul Live FOTO David Muntean 

„Armata din Ucraina se bazează la ora actuală pe un element naţionalist profund. Nu la extrem, dar stăteam de vorbă cu omologul meu şi îmi spunea că nu permite în departamentul lui să vorbească limba rusă. Şi era în perioada în care ei nu îşi găsiseră identitatea lingvistică“, a adăugat el.

În ce priveşte o posibilă susţinere militară acordată Ucrainei de către Occident, Dungaciu consideră că este puţin posibilă o astfel de ipoteză.

„Nu cred că cineva se gândeşte în mod serios nu doar că Ucraina şi Rusia vor intra în război, dar nici că va fi implicat un stat terţ. A fost o precauţie foarte puternică şi, din punctul acesta de vedere, se va încerca îngheţarea conflictului, inclusiv în momentul în care este astăzi. Unde poate să ducă o intervenţie a Rusiei? Crimeea se rupe, dar rămâne a Ucrainei, este un conflict îngheţat. Dacă acest scenariu poate degenera într-un conflict georgian, dacă vor fi confruntări militare. Un al treilea scenariu ar fi federalizarea Ucrainei, care le-ar conveni şi occidentalilor, dar şi ruşilor, pentru că va permite Moscovei să aibă control asupra unei Ucraine integrate. Ar mai fi un scenariu în care şi Estul, dar şi Vestul acţionează, fără să facă un gest radical. Cred că aceste scenarii sunt mai degrabă pe masă decât un posibil conflict“, a estimat Dan Dungaciu.

La rândul lui, Mărgărit susţine că precedentul Kosovo ar favoriza Rusia în acest conflict, în timp ce Dungaciu a avertizat că există posibilitatea ca soarta mai multor astfel de teritorii să fie stabilită în acelaşi mod şi a opinat că toate aceste zone reprezintă, de fapt, „bombe cu efect întârziat, pe care Rusia le-a lăsat în mod intenţionat în zonă“.

„Rusia se va mai folosi de un exemplu. Franţa a acţionat în Mali fără a aştepta mandat din partea NATO. Poate spune la fel, asta vehiculează acum – apără ruşii de pe teritoriul Ucrainei“, a completat generalul Mărgărit.

Un element central al conflictului, adus în discuţie de jurnalistul Cristian Unteanu, este şi poziţia Uniunii Europene. În opinia lui Unteanu, Summitul de la Vilnius a fost unul dintre factorii declanşatori ai situaţiei din Ucraina.

Potrivit lui Dan Dungaciu, „sediul deciziei politice grele în Uniunea Europeană este statul naţional“, motiv pentru care unul dintre liderii politici care a purtat discuţii cu Vladimir Putin a fost cancelarul german Angela Merkel.

„Oferta cu care  a venit Uniunea Europeană, acel document semnat de persoane importante la nivelul Uniunii, a fost un moment semnificativ. Din nefericire, ce a urmat după acel document nu a fost în avantajul celor de la Bruxelles. În momentul în care semnezi un asemenea document, îi dai asigurări lui Ianukovici şi nu reuşeşti să duci la capăt acele sarcini, înseamnă că este o problemă acolo, cineva a evaluat greşit situaţia“, a arătat Dungaciu.

De aceeaşi părere s-a arătat a fi şi generalul Mihaiu Mărgărit, care a subliniat că interesul Uniunii Europene pentru Ucraina s-a manifestat prin vocea Angelei Merkel.

Mihaiu Mărgărit la Adevărul Live FOTO David Muntean 

Totodată, el a avertizat că, în cazul în care conflictul escaladează, Ucraina ar putea deveni scena unui război civil.

„Mai este ceva, sunt organizaţii paramilitare care acţionează peste tot. Am spus într-un interviu că proeuropenii ar fi trebuit să insiste să ajute puterea, dar nu doar declarativ. În condiţiile astea, putem spune că suntem aproape să poată să izbucnească un război civil“, a adăugat Mărgărit.

Situaţia din Ucraina este comparabilă, din acest punct de vedere, cu ceea ce se petrecea în Iugoslavia, a atenţionat Unteanu.

„În Iugoslavia, ceea ce a dezechilibrat situaţia a fost tocmai apariţia grupurilor paramilitare. Îmi aduc aminte de Sarajevo, unde erau patru-cinci grupuri paramilitare. Asta se poate întâmpla de o parte şi de alta, sunt miilţii care s-au constituit începând cu o duminică în urmă, până la noile miliţii, cele ale comunităţii tătare, care sunt antiruseşti“, a reamintit jurnalistul Cristian Unteanu.

O poziţie similară a avut-o şi directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, dar a subliniat că este puţin probabil ca trupele paramilitare să ducă la o modificare de substanţă în raportul de forţe din regiune.

„Că se pot naşte aceste miliţii, forţe paramilitare, în Crimeea asta e marea problemă, că există 20% populaţie tătărească, susţinută sistematic de guvernarea de la Kiev, tocmai de a mai atenua din omogenitatea rusă. Există acest pericol şi în Crimeea acesta este pericolul, dar este greu să ne imaginăm că Ucraina va rezolva situaţia lăsând totul în mâna tătarilor“, a spus Dungaciu.

În prezent, Dungaciu crede că tensiunile ar putea escalada, deşi preşedintele rus Vladimir Putin ocoleşte varianta unui război pentru Crimeea.  La masa negocierilor, a arătat el, ar putea ajunge faţă în faţă Vladimir Putin şi Iulia Timoşenko.

„Putin a pus în faţa Occidentului o miză, a creat formate de negocieri. Ar trebui să urmărim care vor fi politicienii din Ucraina care vor negocia pacea. Ce mi se pare important este de ce tace Iulia Timoşenko. Ea nu spune nimic când ţara este invadată de Federaţia Rusă. Senzaţia mea este că Timoşenko e pregătită să fie ea politicianul care negociază“, a preconizat Dan Dungaciu.

Articolul pe scurt

Generalul Mihaiu Mărgărit, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare, şi Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, au dezbătut, în ediţia „Adevărul Live”  moderată de jurnalistul Cristian Unteanu, dimensiunile crizei din Peninsula Crimeea şi implicaţiile unei posibile escaladări a conflictului, în următoarele zile. Vezi tot articolul