Summit extraordinar pentru salvarea Greciei: Propunerea lui Tsipras, primită cu entuziasm

Pieţele asiatice şi europene au deschis pe verde luni dimineaţă, într-un semn considerat o relaxare a investitorilor faţă de criza din Grecia. Luni seară, liderii din UE se vor reuni la Bruxelles în ceea ce este considerată ultima şansă de a salva Grecia de la intrarea în incapacitate de plată a datoriilor.

Planul de tăieri trimis de premierul elen Alexis Tsipras liderilor din zona euro le-a dat încredere investitorilor că summitul extraordinar convocat luni va aduce şi mult-aşteptata soluţie - măcar încă una temporară - pentru criza din Grecia. Euro s-a apreciat luni dimineaţă cu 0,2% în raport cu dolarul, iar indicele FTSE Eurofirst 300 (care monitorizează activitatea celor mai mari 300 companii europene) are deja o creştere de 1,8% faţă de vineri.

„Perspectivele de a se încheia astăzi un acord pentru Grecia s-au îmbunătăţit, după ce guvernul elen a prezentat un nou plan, cu anumite concesii. Măsurile propuse au primit răspunsuri pozitive de la guvernul francez, precum şi de la Comisia Europeană”, explică pentru „Financial Times” Nick Kounis, şeful departamentului pentru cercetări macri şi pieţe financiare din cadrul grupului ABN Amro. 

Simultan, costurile de împrumut ale Greciei s-au relaxat luni dimineţă. Dobânzile cerute de investitori pe pieţele secundare pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale elene cu scadenţa la 10 ani sunt astăzi cu 81 de puncte de bază mai mici, stabilizându-se la 11,78%. 

Luni dimineaţă, Tsipras s-a întâlnit cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Niciunul dintre cei doi oficiali nu a făcut până acum o declaraţie cu privire la discuţie, însă şeful de cabinet al lui Juncker a scris pe contul său de Twitter că planul prezentat de premierul elen reprezintă „o bună bază pentru progres” în negocierile cu reprezentanţii creditorilor internaţionali. 

Unii analişti rămân însă reticenţi, având în vedere că planul lui Tsipras nu include şi măsuri de restructurare a cheltuielilor cu pensiile, condiţie esenţială cerută de liderii europeni pentru deblocarea următoarei tranşe din împrumutul de urgenţă acordat Greciei. Fără aceasta, ţara nu va putea achita o rată de 1,55 de miliarde de euro care ajunge la scadenţă la 30 iunie. 

Grecia încă nu a reuşit să încheie un nou acord de finanţare cu instituţiile internaţionale, după ce a decis să rupă acordurile iarna aceasta, după venirea la putere a Guvernului Tsipras.

Noii lideri greci au fost aleşi tocmai în baza promisiunilor de a renunţa la măsurile de austeritate. Germania, statul care a contribuit cu cea mai mare parte a creditului acordat de UE Greciei, refuză să accepte un nou plan de restructurare a datoriei elene.

Cancelarul Angela Merkel a respins ferm orice propunere de reorganizare a datoriei, după ce liderii de la Atena au anunţat că nu vor mai negocia cu reprezentanţii troicii FMI - Comisia Europeană – Banca Centrală Europeană, ci direct cu reprezentanţii guvernelor din UE, pe care vor să-i convingă să accepte pierderi la cele două pachete de urgenţă acordate Greciei în 2010 şi 2012. 

Al doilea acord de urgenţă acordat Greciei s-a bazat în mare parte pe o astfel de restructurare, prin care creditorii privaţi ai statului (bănci, fonduri de investiţii) au fost forţaţi să accepte recalcularea dobânzilor, ceea ce a însemnat „ştergerea” a 100 de miliarde de euro din datoria publică a Greciei. De data aceasta, restructurarea nu s-ar mai limita la creditorii privaţi, afectând şi împrumuturile acordate de guvernele din UE.

Cu alte cuvinte, o parte importantă din banii cu care alţi europeni au împrumutat Grecia nu ar mai fi rambursată vreodată. Cancelarul german Angela Merkel este cea mai puternică voce care se opune acestui scenariu. 

Berlinul nu doar că refuză restructurarea, ci a negat că ar exista discuţii privind acordarea unui nou împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru Grecia. Multe dintre propunerile înainte de oficialii eleni „sunt divorţate de realitate”, au declarat guvernanţi nemţi citaţi tabloidul britanic „Daily Mail”. 

În două pachete de urgenţă, UE şi FMI au acordat Greciei împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Deşi în 2012 creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi în valoare de 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate, datoria publică a Greciei se ridică în prezent la 315 miliarde de euro, adică peste 175% din Produsul Intern Brut. 

Din această sumă, guvernele din zona euro au de recuperat 195 de miliarde de euro, adică 62% din datoria Greciei. În schimb, creditorii privaţi deţin 17% din aceasta.