SUA sunt îngrijorate de o posibilă vânzare MOL către Gazprom

Vladimir Putin (stânga) şi Viktor Orbán (dreapta)

SUA au dat startul unui atac diplomatic pentru a încerca să oprească Ungaria să vândă către Rusia o parte dintr-o companie energetică din Croaţia. Occidentul vede în asta o alunecare periculoasă a Ungariei înspre Moscova.

Guvernul SUA a luat deja decizia destul de neobişnuită de a trece pe lista neagră şase persoane cu legături în Guvernul din Ungaria, o ţară aliat NATO şi membră a Uniunii Europene. Cei şase nu mai au voie să intre pe teritoriul Statelor Unite, fiind acuzaţi de implicare în acte de corupţie, notează „Yahoo! News“, citând „Reuters“.

Oficialii americani spun că acest demers a fost rezultatul unei nemulţumiri în creştere faţă de premierul ungar Victor Orbán, care a forţat judecători să se pensioneze, a impus taxe mari băncilor străine, iar săptămâna aceasta a iscat proteste uriaşe cu o propunere de impozit pe internet.

Însă Washington este în special îngrijorat de apropierea tot mai mare dintre Ungaria şi Rusia privind energia, fapt ce ar putea submina încercările Occidentului de a-l izola pe liderul rus Vladimir Putin din cauza intervenţiei lui în Ucraina.

Îngrijorări americane privind MOL

Din septembrie, Ungaria a oprit furnizarea de gaze naturale către Ucraina, îngreunând astfel eforturile UE de a susţine Kievul în faţa unui blocaj energetic impus de Rusia. De altfel, Ungaria şi-a reînnoit angajamentul de a construi un gazoduct pentru Rusia - „South Stream“, Washington şi Bruxelles opunându-se.

Oficialii americani sunt acum îngrijoraţi că firma ungurească MOL îşi va vinde partea de 49% din INA, cea mai mare companie energetică din Croaţia, unei firme ruseşti, posibil companiei de stat Gazprom. Statul ungar are 24,7% din MOL.

Un oficial american din Departamentul de Stat, responsabil de securitatea energiei, a rugat un senator american care vizita Europa să facă un ocol prin Croaţia, weekendul trecut, pentru a vorbi guvernului de acolo despre această problemă. Amos J. Hochstein, reprezentantul SUA, s-a întâlnit luna aceasta la Washington şi cu ministrul de Externe ungar Peter Szijjarto. Se pare că cei doi „au avut o întâlnire productivă“, discutând despre acţiunile MOL, despre South Stream şi despre livrările de gaz din Ungaria în Ucraina, potrivit unui oficial din Departamentul de Stat al SUA.

Diplomaţii occidentali din regiune au confirmat faptul că SUA sunt îngrijorate de o posibilă vânzare către Gazprom, o companie descrisă ca o unealtă a politicii Kremlinului. O preluare Gazprom ar oferi companiei ruseşti un avanpost strategic în interiorul Uniunii Europene, care deja este cel mai mare client Gazprom pentru gazele naturale.

Chris Murphy, senatorul american care a informat guvernul croat despre rugămintea Washingtonului, a declarat că Gazprom nu a făcut niciun secret din faptul că şi-ar dori să cumpere controlul INA. „Am considerat că va fi o idee bună să mă întâlnesc cu premierul şi cu preşedintele din Croaţia pentru a întări importanţa acestei probleme“, a declarat Murphy despre călătoria sa la Zagreb.

Un cumpărător al celor 49 de procente din MOL ar obţine şi aproximativ 5 procente din acţiunile INA, postate pe bursa din Zagreb pentru a câştiga o majoritate în compania croată. O sursă din Gazprom spune că au existat discuţii în martie ce au implicat Croaţia, Gazprom şi Rosneft, dar de atunci n-au mai existat progrese în această direcţie.

MOL din Ungaria, care este în dispută cu Croaţia privind acţiunile sale din INA, a comunicat că „vânzarea acţiunilor INA este o opţiune valabilă“. De asemenea, comunicatul arată că nu se vor dezvălui detalii despre potenţialii cumpărători.

Ungaria, „statul neliberal“

Orientarea Ungariei spre tabăra rusă s-a accelerat în ultimele câteva luni, potrivit diplomaţilor occidentali. Orbán s-a contrat de nenumărate ori cu Bruxelles privind politicile sale şi a urmat, în ultimii ani, o programă pe care el o denumeşte „deschidere către est“: o încercare de a construi legături mai strânse cu Rusia şi cu ţări din Asia.

Într-un discurs din acest an, Orbán a spus că îşi doreşte să construiască un „stat neliberal“, dar care să aibă încă libertăţi. Însă va pune valorile naţionale mai sus ca ideologia liberală occidentală.

Ungaria, împreună cu Polonia şi Slovacia, a fost una dintre ţările UE care a furnizat gaz natural Ucrainei pentru a înlocui furnizarea de gaze din Rusia care a fost oprită în iunie. Însă Ungaria a oprit livrările către Ucraina în septembrie, cu doar trei zile înainte de o vizită în capitala Ungariei a directorului executiv Gazprom Alexei Miller. Alexei Miller a fost primit de Viktor Orbán.

La acel moment, Ungaria încerca să crească importurile de gaz pentru a-şi umple rezervoarele înaintea iernii. Cu două zile după ce a oprit furnizarea către Ucraina, volumul gazelor ruseşti către Ungaria a ajuns la 24,44 milioane de metri cubi pe zi, potrivit datelor FGSZ, operatorului ungar al gazoductului, cifră reprezentând o creştere de 56% faţă de ziua întâlnirii dintre Miller şi Orbán.

În Kiev, oprirea gazului de către unguri a fost interpretată ca o dovadă că Rusia a reuşit să-şi exercite influenţa asupra Ungariei. Compania ucraineană Naftogaz s-a plâns de „şantajul energetic“ exercitat de ruşi.

Acţiunile Ungariei au diferit de ce s-a întâmplat în Slovacia, care a menţinut livrările de gaz către Ucraina, în ciuda faptului că i s-au redus propriile resurse.

Sursa din Gazprom a negat faptul că firma a făcut presiuni asupra Ungariei pentru a opri livrarea de gaz către Ucraina. Dar, „când Miller a vizitat Ungaria, ţara a devenit mai prudentă, spre deosebire de Slovacia“, a adăugat sursa din Gazprom.

Rusia a fost de acord joi să repornească livrările de gaz către Ucraina după ce se rezolvă disputa cu privire la restanţe, conchide „Yahoo! News“.

Citeşte şi:

Analiză CESI: Rusia vrea să creeze tensiuni în Ungaria şi România cu scopul de a destabiliza Uniunea Europeană

Preşedintele rus Vladimir Putin doreşte să creeze tensiuni în Ungaria şi România cu scopul de a destabiliza Uniunea Europeană, în cadrul unui plan asemănător cu revoluţiile din statele arabe, scriu analiştii de la Centrul Strategic Euro-Asiatic de Informaţii (CESI).

America sancţionează axa Moscova-Budapesta: Regimul Orbán îşi schimbă atitudinea sau pleacă

„A pune sub semnul întrebării democraţia şi statul de drept din Ungaria este o ofensă la adresa memoriei martirilor din 1956”, rostea grandilocvent Gergely Gulyas, vicepreşedintele Parlamentului ungar, pe 24 octombrie, la Berlin, scrie în exclusivitate pentru „Adevărul“, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române.