STUDIU Portretul robot al jihadistului britanic: bogat şi depresiv

Tinerii musulmani care provin din familii aflate în Marea Britanie de generaţii sunt mai supuşi riscului de radicalizare decât cei care au emigrat recent în Anglia, susţine un nou studiu care dezvăluie caracteristicile comune ale celor mai vulnerabili tineri în faţa recrutărilor teroriştilor.

Depresia, confortul financiar şi izolarea socială sunt caracteristici comune ale celor care simpatizează cu acţiunile teroriştilor, a descoperit un studiu realizat în Londra.

Peste 600 de musulmani, bărbaţi şi femei, care locuiesc în Marea Britanie şi au între 18 şi 45 de ani, au fost rugaţi să răspundă unor întrebări detaliate despre viaţa şi concepţiile lor. Astfel, riscul de radicalizare a fost calculat potrivit unui scor de simpatie sau condamnare pe care l-au acordat participanţii unor 16 acţiuni teroriste, cum ar fi atentatele sinucigaşe cu bombă pentru a lupta împotriva nedreptăţii, notează „The Independent“.

Rezultatele studiului arată că cei care condamnau protestele violente şi actele de terorism păreau mai apropiaţi de prieteni şi familie. Imigranţii recenţi din Marea Britanie, cu o stare de sănătate precară, au fost printre cei mai înclinaţi să excludă extremismul.

„Grupurile migrante sunt mult mai puternice în condamnarea terorismului. Consider că cel mai valabil argument pentru acest lucru este că imigranţii recenţi se confruntă cu o luptă grea şi au investit mult să ajungă aici“, potrivit lui Kamaldeep Bhui, cercetător-şef în cadrul acestui studiu şi profesor de psihiatrie culturală şi de epidemiologie la Universitatea Regina Maria din Londra.

„Ei se confruntă cu multe probleme şi nu sunt în poziţia în care îşi pot acorda timp să sufere. În timp ce oamenii născuţi şi crescuţi aici vor lua de bună siguranţa şi securitatea locului în care trăiesc, la fel şi accesul la educaţie“, continuă specialistul.

Cei chestionaţi în cadrul studiului erau persoane cu un fond cultural musulman care locuiesc în estul Londrei şi în Bradford. Cei din comunitatea din Bangladesh au fost cei mai înclinaţi să condamne actele de terorism.

Un alt factor al simpatiei pentru actele teroriste a fost gradul de confortabilitate, dar nu cel la care se aşteptau cercetătorii. Cei mai puţin fericiţi cu zona în care locuiesc, care se temeau de vecini şi vedeau violenţe în comunitate, erau şi cei mai rezistenţi în faţa radicalizării.

Simptomele depresiei uşoare erau mai des întâlnite printre cei cu simpatie faţă de protestele violente şi terorism. Depresia, pe lângă faptul că provoacă sentimente lipsite de speranţă şi o viziune pesimistă a vieţii, este asociată şi cu o izolare socială care poate exacerba viziunile extremiste.

„Relaţia dintre radicalizare şi sănătatea mintală este complexă, dar acum ştim că depresia, pe lângă izolarea socială, joacă un rol în vulnerabilitatea faţă de radicalizare“, spune profesorul Bhui. Cercetătorii speră că descoperirile lor vor fi folositoare în identificarea tinerilor care sunt supuşi riscului simpatizării cu viziunile extremiste, şi că vor ajuta oficialii dar şi publicul să intervină pentru a preveni recrutarea acestora de către grupările teroriste.

„Petrecem mult timp, facem multe eforturi şi cheltuim mulţi bani pe contraterorism, însă aproape că nu se acordă nicio atenţie prevenirii radicalizării. Trebuie să schimbăm această abordare şi să nu mai aşteptăm să aibă loc atacuri teroriste înainte să acţionăm. Violenţele la care suntem martori din Siria şi din Irak sunt exemple devastatoare a lipsei prevenirii. Acolo cetăţeni britanici aparent obişnuiţi au fost radicalizaţi îndeajuns de mult încât să-şi părăsească viaţa din Marea Britanie şi să se dedice unui viitor lipsit de speranţă, iar, în anumite cazuri, chiar să comită atrocităţi împotriva oamenilor nevinovaţi“, declară profesorul Bhui.

Însă un alt specialist îndeamnă la prudenţă. „Ce nu vrem să vedem este o politică ce vizează un grup minoritar. Acest lucru poate fi foarte periculos. Nu vrem să ajungem să ne ducem la un britanic de 19 ani, din a doua sau a treia generaţie de musulmani şi să-i spunem că e înclinat spre extremism“, adaugă dr. Erin Marie Saltman, cercetător senior în cadrul grupului Quilliam, instituţie specializată în contraterorism.

„Vedem femeile acestea care devin soţii de jihadişti şi vedem albi care nu au niciun fel de origine musulmană care s-au dus să lupte cu extremiştii. Trebuie să lucrăm la rădăcini, trebuie să ne învăţăm tinerii să consume cu moderaţie informaţiile electronice şi să distrugem miturile despre această ideologie“, continuă specialista, citată de „The Independent“.

Citeşte şi:

Mirajul jihadului în rândul britanicilor: ce-i atrage să lupte în Siria

Britanicul înalt, mascat, cu accent londonez a făcut-o din nou: a decapitat încă un om. Primele două victime ale sale au fost jurnalişti americani. A treia victimă a călăului a fost un conaţional al său - David Haines, care făcea muncă umanitară, atrage atenţia Peter Bergen, analistul de securitate naţională al CNN.

Terorismul nostru, cel de toate zilele

Se strâng, în aceste zile, rândurile coaliţiei anti-teroriste şi sunt declanşate primele lovituri din războiul global împotriva ameninţării islamiste. Lumea occidentală e obligată să acţioneze ferm pentru stăvilirea barbariei jihadiste şi a riscului joncţiunii califatelor. „Epoca terorismului” nu mai e o sintagmă-sperietoare, ci o realitate, cu antecedentele sale, elocvente pentru permanenţa şi feţele terorii în istoria omenirii.

David Cameron anunţă că Marea Britanie nu poate evita lupta împotriva Statului Islamic

Premierul britanic, David Cameron a afirmat marţi că Marea Britanie nu are altă alegere decât lupta împotriva jihadiştilor din cadrul grupării Stat Islamic (SI), ceea ce înseamnă că ţara sa va participa în viitor la atacurile aeriene contra acestei organizaţiei jihadiste, potrivit AFP.

Mii de europeni luptă pentru Statul Islamic

Numărul combatanţilor recrutaţi în Europa pentru Statul Islamic, inclusiv sinucigaşi, este în continuă creştere. În plus dau dovadă de o şi mai mare cruzime, comparativ cu arabii.