Autorităţile sociale germane responsabile cu plata alocaţiilor pentru copii (Familienkasse) sunt pe urma unui nou tip de fraudă care vizează tocmai aceşti bani (Kindergeld) plătiţi pentru copii în Germania. În regiuni ca Bazinul Ruhr, Berlin, Mannheim, Offenbach sau Magdeburg s-au răspândit infracţiunile după următorul model: un grup organizat falsifică contracte de muncă, acte de identitate şi certificate de naştere, pe care le depune apoi la aceste case germane pentru familie, responsabile cu plata alocaţiilor pentru copii. Infractorii primesc astfel alocaţiile, deşi copiii pentru care le cer nu trăiesc în Germania, nu sunt înscrişi la şcoli sau grădiniţe germane, iar părinţii lor nici nu lucrează în Germania, ca atare nefiind îndeplinite practic condiţiile de acordare a acestor bani. În spatele celor care depun cererile de alocaţii se află grupuri criminale organizate, cu legături în Germania. În plus, prin contractele false de muncă, pe care sunt trecute câştiguri nesemnificative, se solicită bani suplimentari de la agenţia germană a muncii, ajutoare financiare suplimentare care se acordă în Germania persoanelor care nu câştigă destul pentru a trăi din propriile venituri.

Pagube de peste 100 de milioane de euro

Casele germane pentru familie, peste 100 la nivel federal, sunt extrem de îngrijorate de acest fenomen, după cum descrie pe larg un articol din "Welt am Sonntag", ediţia de duminică a cotidianului berlinez Die Welt. "Observăm de doi ani această înşelăciune organizată cu alocaţiile pentru copii", spune Karsten Bunk, şeful la nivel federal al caselor pentru familie. El adaugă că se lucrează deja cu alte autorităţi germane pentru combaterea fenomenului, care a luat masiv amploare după ce s-au anulat restricţiile de călătorie, odată cu extinderea UE spre sud-estul Europei. Numărul cetăţenilor din UE care au acum drept de a solicita ajutoare sociale în Germania a crescut considerabil prin extinderea Uniunii iar Bunk estimează că pagubele suferite de oficiile germane prin aceste fraude depăşesc 100 de milioane de euro.

Deutschland Kindergeld (picture alliance/dpa/P. Pleul)

Cum funcţionează fraudarea sistemului social german

Reţelele de infractori, de regulă provenind din sud-estul Europei, contactează familii sărace în ţările lor, cărora le promit un trai mai bun dacă se mută în Germania, cu bani primiţi de la generosul stat german. Apoi, infractorii organizează transportul acestor familii, pe care le mută în case dărăpănate din diverse oraşe germane, locuinţele fiind dotate cu mobilier recuperat înainte de a fi aruncat de cetăţeni. Deseori, zeci de persoane locuiesc în doar câteva camere. Infractorii deschid conturi bancare pentru părinţii familiilor relocate, care nu ştiu germană şi nu înţeleg nimic din ce se petrece. Cardurile lor sunt confiscate de infractori, care apoi depun acte false pentru a primi în numele familiilor aduse în Germania alocaţii pentru copii şi ajutoare sociale de la agenţia germană a muncii. Nelipsite din aceste documente false sunt certificatele de naştere ale copiilor şi dovada de înscriere a lor la şcoală, precum şi contractele de muncă cu venit minim şi contractele de închiriere ale acestor locuinţe dărăpănate.

Mai mereu, la depunerea cererilor asistă şi un traducător, care îi ajută pe cei care depun actele. Aceşti traducători sunt persoane suspecte, pe care autorităţile germane le iau acum în vizor, pentru că îi bănuiesc că ar fi complici sau autori ai acestor înşelăciuni. Practic, contractele de muncă falsificate sunt biletul de intrare în sistemul social german, care permite apoi şi solicitarea alocaţiei pentru copii.

Cât de răspândită este fraudarea sistemului german de alocaţii

După o interpelare adresată de grupul parlamentar al AfD guvernului de la Berlin, cu privire la alocaţiile plătite de statul german unor copii din afara Germaniei, ai căror părinţi au lucrat doar temporar în Republica Federală, a reieşit că Germania a plătit în 2016 "Kindergeld" în valoare de 537 de milioane de euro pentru copii care nu trăiesc pe teritoriul german. În răspunsul oficial se mai menţionează şi că s-a constatat parţial un "abuz organizat" privind aceşti bani.

Duisburg Rheinhausen Rumänen Armutszuwanderer (picture-alliance/dpa)

Bun venit la Duisburg!

Autorităţile de profil se gândesc însă la abuzuri de amploare. Şeful la nivel federal al caselor pentru familie, Karsten Bunk, a declarat că este greu de estimat nivelul real al fraudelor, dar că autorităţile verifică pe anumite segmente concrete. De exemplu, o verificare la casele pentru familie din Wuppertal şi Düsseldorf a arătat că, din 100 de dosare de alocaţii depuse de români şi bulgari, în fiecare caz pentru 3-4 copii pe familie, în 40 de cazuri au fost înaintate acte cu informaţii false. Doar pentru aceste cazuri, pagubele s-ar ridica la 400.000 de euro. 

În total, casele germane pentru familie plătesc alocaţii pentru 127.000 de copii români, respectiv 78.000 de copii bulgari. Bunk spune însă că nu este de aşteptat ca gradul de înşelare să se ridice la 40% şi insistă că nu toate fraudele din sistemul social german sunt comise de români sau de bulgari, probleme fiind înregistrate şi cu turcii sau magrebienii.

Fraudarea reuşeşte atât de bine în prezent în Germania din cauza sistemului de protecţie a datelor, care nu permite practic schimb de informaţii între autorităţile sociale şi celelalte structuri din societatea germană: birouri civice, poliţie, şcoli, agenţia muncii.

Autorităţile trec în ofensivă

Casa pentru familie NRW West, din landul Renania de Nord-Vestfalia, s-a săturat să fie înşelată şi a trecut la acţiune. Ea a pus la punct un sistem computerizat de verificare a dosarelor de alocaţii, care permite depistarea mai uşoară a infracţiunilor. De asemenea, casa are trei agenţi care efectuează razii pe teren, după cum s-a întâmplat la sfârşitul lunii aprilie la Duisburg, când 30 de reprezentanţi ai diverselor autorităţi germane au luat la verificat o casă dărăpănată în care erau înregistraţi ca locuitori 18 copii şi opt adulţi cu nume româneşti. Acasă au fost găsiţi doar cinci copii şi doi adulţi, dar autorităţile germane nu şi-au putut da seama după o oră de verificări cui aparţineau de fapt copiii. Iar restul celor înregistraţi la adresă? "Nu sunt momentan acasă, sunt în România. Dar nu-i nicio problemă, se întorc mâine cu toţii", le-ar fi spus responsabililor germani o femeie din casă.

Sursa: Welt am Sonntag