România are zero rezervişti voluntari

Generalii Florian Pinţa şi Virgil Bălăceanu au punctat priorităţi neglijate, în domeniul apărării naţionale, în cadrul emisiunii ZIUA Z difuzată de postul de televiziune THE MONEY CHANNEL.

Viaţa a validat trei dintre enunţurile promovate pe acest blog: nici prima, nici ultima confruntare, între prezidenţiabilii ajunşi în marea finală a alegerilor prezidenţiale nu au abordat atribuţiile Preşedintelui României, în domeniul apărării naţionale; primarul din Sibiu a câştigat prin taxarea, de către votanţi, a unui mod de a fi al premierului; acesta din urmă are meritul de a fi recunoscut bărbăteşte înfrângerea şi l-a felicitat pe rival.

Bărbăteşte va fi şi democratica, necesara retragere a celui care a pierdut alegerile prezidenţiale, din postul de şef al executivului şi de lider al formaţiunii politice care a primit cel mai mare număr de voturi negative.

Cel puţin aşa se întâmplă în comunitatea euroatlantică, căreia, din fericire, îi aparţinem.

Acesta este un standard, nu un moft, al lumii cu democraţii consolidate.

Mai devreme, sau mai târziu, vom vedea în curând când, va fi o necesară schimbare de personalităţi, acolo unde majoritatea a sancţionat atitudini voluntare, arogante.

O componenţă nouă va fi şi la nivelul Consiliului Suprem de Apărare al Ţării, unde, logic, vor fi reevaluate dosarele vizând apărarea şi securitatea naţională, în contextul prezenţei României în NATO.

Consecvent principiului concretizat peste Ocean, cu succes, de a fi invitaţi la posturile de televiziune generali şi ofiţeri cu expertize recunoscute, care au libertatea de exprimare tocmai pentru că sunt în rezerva forţelor armate, am invitat la un schimb de opinii pe generalii Virgil Bălăceanu şi Florian Pinţa, un dialog generat de necesitatea unei noi abordări a temei GARDA NAŢIONALĂ ÎN SUA ŞI EUROPA.

Asta pentru că, de data asta, ZIUA Z a fost 12 noiembrie, când ministrul rus al apărării a anunţat misiuni, la mare distanţă, ale unor avioane şi nave militare ale puterii regionale răsăritene, fiind vizate zonele limitrofe litoralului nord-american.

Inserez mai jos câteva dintre opiniile exprimate de cei doi conaţionali.

General (r.) Virgil Bălăceanu:

@ Dacă ne referim la conceptul de Gardă Naţională, îi găsim utilitatea, dar dincolo de concept noi trebuie să ne gândim şi la forma în care acesta poate să devină şi aplicabil. Asta pentru că transformarea armatei americane a cuprins, deopotrivă, şi forţele active şi forţele de rezervă.

@ Succesul americanilor este că, la ora actuală, brigăzile lor modulare, acelea numite Brigade Combat Team sunt similare, din punctul de vedere al structurii şi chiar şi al dotării, cu cele din forţele active, deci se creează structuri care sunt mai uşor de întreţinut, nu sunt atât de costisitoare, dar care tind să îndeplinească misiunile, o parte dintre acestea, trebuie să fim corecţi, la nivelul misiunilor executate de forţele active.

@ Prin acest proces de transformare, al Forţelor Terestre Americane, divizia, care reprezenta marea unitate de bază, în acţiunea armatei americane, este înlocuită cu brigada, cu aceeaşi misiune.

@ Şi la noi structura de bază trebuie să devină brigada.

@ În definitiv, România având dislocate două batalioane de manevră şi o structură de comandament de brigadă, putem spune că a dislocat o brigadă.

@ Punctul meu de vedere, pe care l-aş împărtăşi preşedintelui ales, nevoia noastră nu este expresă, de Gardă Naţională.

@ Nevoia noastră este imperioasă, alături de ceea ce ar însemna Rezerva Naţională. De ce? Pentru că, în definitiv, Garda Naţională, a Statelor Unite, care este parte a forţelor de rezervă, are şi o altă responsabilitate. Are şi o altă subordonare.

@ În primul rând, Garda Naţională este văzută pentru acţiuni pe timp de pace, ca o structură dedicată misiunilor pe care le primeşte din partea guvernului şi a guvernatorului statului respectiv, care au prioritate. La celelalte acţiuni, care pot să apară, se subordonează guvernului federal, dar asta doar în situaţii de criză şi la război.

@ Garda Naţională a fost creată, în primul rând, ca să participe la înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale, pe teritoriile statelor respective, să participe la restabilirea şi păstrarea ordinii publice, şi sigur să participe, atunci când este necesar şi în baza aprobărilor de rigoare, la acţiunile militare.

@ Statutul Veteranului va fi extins şi va aparţine nu numai acelora care şi-au adus o contribuţie esenţială la ceea ce a însemnat existenţa noastră, în Al Doilea Război Mondial, ci şi militarilor care şi-au desfăşurat o perioadă de timp activitatea în teatrele de operaţii.

@ Dincolo de număr este important că au fost dislocate în teatrele de operaţii, cu o excepţie, toate batalioanele de infanterie, toate batalioanele de vânători de munte, şi sigur au participat şi din celelalte structuri, mai ales din cele de informaţii.

@ Rulajul a 30 de batalioane, în teatrele de operaţii, înseamnă crearea unei coeziuni de luptă.

@ Armata României este una care are nevoi mai stringente, decât înainte. Pentru a face faţă întregului spectru de misiuni este nevoie de înzestrare.

@ Polonia îşi propune să aibă 20.000 de rezervişti militari voluntari în anul 2016, care să încadreze şi unităţi menite să acţioneze la război.

@ România are zero rezervişti voluntari.

@ Ceea ce se întâmplă în Ucraina este şi datorită subfinanţării armatei ucrainene.

@ Garda Naţională a Ucrainei s-a înfiinţat în aprilie, pe principiile infanteriei uşoare, deci nu are o capabilitate bună, de acţiune ofensivă.

@ Marea provocare, pentru Ucraina, în această iarnă, va fi dacă va avea sau nu gaze. De aici, lucrurile pot să ia orice turnură…

General (r.) Florian Pinţa:

@ Majoritatea forţelor care sunt dislocate în teatrele de operaţii, unde există, la ora actuală, focare de conflict, sunt compuse din militari care fac parte din forţele de rezervă, sau din Garda Naţională a SUA.

@ Rularea militarilor, în teatrele de operaţii, de mai multe ori, sigur că duce la un număr foarte mare de oameni, cam 15.000 de profesionişti ai armelor.

@ Au fost lideri care au avut capacitatea să iniţieze proiecte, care să susţină transformarea Armatei Române, după principii NATO şi care, la ora actuală, îşi dovedesc eficienţa.

@ Sunt unităţi – cele din Garda Naţională - constituite în timp de pace, pregătite şi echipate, apte să completeze unităţile active şi să participe la misiuni.

@ Este important că am rulat mai toate batalioanele, în teatrele de operaţii, pentru că le-am făcut instruirea, în structuri integrate NATO şi, în cele mai multe situaţii, cu forţele armate americane.

@ Nu se poate face o pregătire a armatei fără o finanţare corespunzătoare, nici echipare, nici înzestrare, evident.

@ Polonia percepe altfel fenomenul politico-militar şi geostrategic, din Europa, din momentul de faţă, de pe flancul estic al NATO şi a şi desfăşurat acţiuni concrete, în acest sens.

@ Pentru România nu este nevoie să aducem doar elemente care ţin de instruire, ci şi de finanţare.

@ Conceptul de pregătire a rezervei trebuie să fie cuprins în strategia de apărare.

@ Garda Naţională a Ucrainei este recent reînfiinţată, deşi a funcţionat o bună perioadă de timp, după anul 1991. La nici zece ani a fost desfiinţată, iar anul acesta reactivată.

@ În Ucraina există acum nu doar Gardă Naţională, ci şi batalioane teritoriale, formate din luptători voluntari. Ambele structuri nu fac parte din Forţele Armate Ucrainene.

@ Rusia nu se va opri din acţiunile în Ucraina şi probabil va urma o iarnă foarte rece, dar şi ...fierbinte, în acelaşi timp.

@ Ţinta strategică a Rusiei este Kievul sau Bruxelles-ul?...

Înregistrarea video a dialogului purtat, în cadrul emisiunii "ZIUA Z", la postul de televiziune "The Money Channel", cu cei doi compatrioţi, poate fi urmărită dacă daţi click aici. Vă mulţumesc frumos.