Raport Freedom House: Democraţia din Europa de Est, în declin. Care este situaţia României

Ţările est-europene au înregistrat cel mai mare declin în materie de democraţie din ultimii 23 de ani. Aceasta este concluzia celui mai recent raport al Freedom House - „Confruntând iliberalismul: Naţiuni în tranzit 2018“.

Raportul privind starea democraţiei din Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Eurasia, aflat la a 23-a ediţie, arată că atacurile la adresa partidelor de opoziţie, a presei şi a organizaţiilor societăţii civile au devenit o regulă în Europa Centrală şi de Est, în contextul în care răspândirea politicilor iliberale în regiune, mai ales în ţări precum Ungaria şi Polonia, subminează bazele, dar şi perspectivele democraţiei.  

Mai mult, preşedintele organizaţiei Freedom House, Michael J. Abramowitz, a avertizat că „politicile iliberale devin noua normalitate în Europa“. 

„Ceea ce se întâmplă în Europa Centrală şi de Est nu se poate separa de ceea ce se întâmplă în Europa ca întreg“, a afirmat Abramowitz. „Nimeni nu este protejat în faţa normalizării ideilor iliberale“, a avertizat preşedintele organizaţiei. 

Potrivit raportului, 19 dintre cele 29 de ţări luate în calcul, inclusiv România, au obţinut scoruri mai slabe ale democraţiei. Totodată, pentru al doilea an consecutiv, numărul regimurilor autoritare consolidate a fost mai mare decât cel al democraţiilor consolidate.

Semnal de alarmă în Polonia

Polonia a înregistrat însă cel mai puternic declin într-o perioadă de un an din istoria acestui proiect al Freedom House, notează Euronews. 

„Schimbările radicale din justiţia poloneză înlătură orice control eficient al acţiunilor partidului majoritar în parlament“, a afirmat Nate Schenkkan, directorul proiectului „Naţiuni în tranzit“. 

„Ceea ce s-a întâmplat în Polonia în ultimii doi ai ar trebui să servească drept alarmă pentru oricine crede că regimul partidului unic nu poate reveni vreodată în Europa“, a adăugat el.

Totodată, Schenkkan a subliniat că că „UE ar trebui să-şi apere angajamentele faţă de statul de drept implementând sancţiunile Articolului 7 împotriva Poloniei şi Ungariei“, referindu-se astfel la suspendarea dreptului de vot al acestor ţări în cadrul institituţiilor europene. 

„Ar trebui condiţionat accesul la fondurile europene de criteriul statului de drept. Este singurul mod de a convinge aceste ţări şi alte state candidate la aderare că Uniunea este puternic ancorată în principiile democratice“, a opinat el. 

Cât priveşte Ungaria, această ţară a înregistrat cel mai mare declin cumulat din istoria de 23 de ani a raportului, după ce scorul său în materie de democraţie a scăzut pentru al zecelea an consecutiv. 

„Guvernul Fidesz al lui Viktor Orban a condus drumul pentru forţele iliberale în Europa Centrală, arătând că este posibil să capturezi un stat din UE prin modificarea circumscripţiilor electorale, manipularea achiziţiilor şi controlul presei“, a afirmat Nate Schenkkan. „Faptul că Fidesz rămâne membru al Partidului Popular European din Parlamentul European arată cât de eficientă a fost abordarea lui Orban“, a adăugat el.

Regres şi în cazul României

În acest timp, în România, „tendinţa pozitivă a ajuns la final“, în contextul „tentativelor noului guvern de a slăbi sistemul de justiţie, de a pune pe tuşă agenţia anticorupţie şi, în esenţă, de a legaliza corupţia“, se arată în prezentarea concluziilor raportului. Documentul menţionează că proteste de amploare au împiedicat efectuarea unor schimbări grave în 2017, însă conflictul continuă. „Politicienii din România se vor confrunta cu proteste atât timp cât insistă în încercarea de a slăbi instituţiile anticorupţie“, a afirmat cercetătorul Zselyke Csaky. 

Concret, scorul democraţiei în România s-a depreciat în perioada analizată de autorii raportului (1 ianuarie - 31 decembrie 2017). Astfel, pe o scală de la 1 la 7, în care 1 reprezintă cel mai înalt nivel al progresului democratic, iar 7 - cel mai scăzut, punctajul obţinut de România a fost de 3,46, în contextul în care anul trecut acesta a fost de 3,39.

Cel mai rău stă însă Turkmenistantul, arată raportul, în timp ce Estonia a înregistrat cea mai importantă îmbunătăţire în materie de democraţie.