Protejarea a peste 450 de milioane de europeni, o prioritate a Uniunii

Negociatorul-şef al Comisiei Europene pentru Brexit, Michel Barnier, şi şeful-adjunct al Centrului European de Strategie Politică şi consilier al preşedintelui Juncker pe probleme de securitate şi apărare, Mihnea Motoc, prezintă într-un editorial în cotidianul „Adevărul“ liniile directoare în materie de apărare şi securitate în contextul provocărilor cu care se confruntă în prezent blocul comunitar.

De la Atlantic la Marea Neagră, de la Marea Mediterană la Marea Baltică, securitatea Europei a devenit unică şi indivizibilă. Trebuie să facem tot posibilul pentru a o garanta.

Continentul european se confruntă în prezent cu un nivel ridicat de ameninţare. 

O parte din pericole continuă să rămână convenţionale. Însă tot mai des suntem puşi în situaţia de a răspunde şi la atacuri neconvenţionale pe teritoriul european, cum ar fi atentatele teroriste revendicate de Statul Islamic (ISIS), atacurile cibernetice sau campaniile de dezinformare desfăşurate de ţări terţe.

Aceste atacuri ameninţă viaţa de zi cu zi a cetăţenilor noştri. Scopul lor este să destabilizeze societăţile, valorile democratice şi economiile europene şi chiar să submineze polul de stabilitate pe care îl reprezintă Uniunea într-un mediu internaţional din ce în ce mai volatil. Ameninţările nu fac distincţia dintre frontierele interne şi cele externe ale Uniunii noastre: din regionale s-au transformat în atacuri globale. 

Avem cu toţii responsabilitatea de a le contracara. Şefii de stat şi de guvern au optat pentru unitate şi acţiune. Au reamintit acest lucru cu tărie în declaraţia de la Roma, semnată în luna martie. 

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, este alături de ei. Protejarea europenilor este una din principalele sale priorităţi. În discursul privind starea Uniunii, susţinut în septembrie 2016, Jean-Claude Juncker declara: „O Uniune care protejează este o Europă care apără, atât pe propriul teritoriu, cât şi dincolo de frontierele sale”. 

Într-adevăr, Uniunea cu 27 de state membre nu este doar o simplă piaţă unică. Este înainte de orice o Uniune cu 450 de milioane de cetăţeni şi un proiect de pace pentru generaţiile viitoare. 

Securitatea internă, protecţia frontierelor externe şi gestionarea crizelor din vecinătatea noastră sunt în centrul priorităţilor UE.

Trebuie să continuăm consolidarea relaţiilor cu NATO. De asemenea, trebuie să ne întărim capacităţile de anticipare şi informare, de planificare şi coordonare a instrumentelor civile şi militare, precum şi capacităţile de organizare şi desfăşurare a operaţiunilor externe.

Facem progrese în fiecare zi. Să luăm ca exemplu lupta împotriva terorismului.

Pentru a preveni riscul producerii unor noi atentate, comisarul Julian King depune eforturi pentru intensificarea schimburilor de informaţii între serviciile de securitate, cu scopul de a repera mai rapid recruţii ISIS sau persoanele radicalizate susceptibile să comită atentate. 

În plus, datorită cooperării strânse cu platformele de internet şi acţiunilor Europol, aproximativ 90 % din conţinutul semnalat ca extremist a fost retras deja de pe reţelele de socializare.

Lupta împotriva ISIS presupune şi desfăşurarea de operaţiuni externe, precum şi achiziţionarea de echipamente de apărare moderne şi interoperabile. În noiembrie 2015, ca şi multe alte ţări europene, România a răspuns rapid la apelul lansat de Franţa în vederea consolidării asistenţei reciproce cu scopul de a mobiliza oameni şi echipamente în regiunea Sahel şi în Irak pentru a lupta împotriva ISIS.

Trebuie totuşi să tindem către o mai mare solidaritate europeană: la nivelul celor 27 de state membre, cheltuielile în domeniul apărării (peste 180 de miliarde de euro pe an) sunt de 3 600 de ori mai mari decât costurile comune ale operaţiunilor militare derulate sub drapel european. Şi, cu toate că în Europa există 1,5 milioane de soldaţi, doar 5 000 participă în prezent la operaţiuni europene.

Datorită sprijinului primit din partea preşedintelui Juncker şi eforturilor depuse de Înaltul Reprezentant Federica Mogherini, de vicepreşedintele Jyrki Katainen şi de comisarul Elzbieta Bienkowska, Comisia contribuie activ la instituirea unei apărări europene. 

La data de 7 iunie, ea a prezentat mai multe posibile căi de urmat către realizarea acestui obiectiv, propunând integrarea progresivă, până în 2025, a instrumentelor naţionale de apărare. 

De asemenea, Comisia a instituit un fond european de apărare destinat să susţină dezvoltarea în comun a viitoarelor tehnologii şi echipamente din domeniul apărării. Acest fond ar putea reprezenta 1 % din bugetul Uniunii, începând din 2021.

La jumătatea lunii iulie, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au dat un nou imbold instituirii unei apărări europene mai integrate, convenind în special asupra formei cooperării structurate permanente. Odată cu plecarea Regatului Unit din UE, Parisul şi Berlinul au o responsabilitate specială.

Europenii avansează astfel către crearea unei Uniuni a securităţii şi apărării. 

Pe de altă parte, cetăţenii britanici au luat decizia suverană de a părăsi Uniunea şi politicile sale. 

Este o decizie pe care trebuie să o respectăm. Ea va avea consecinţe practice, inclusiv în domeniul apărării şi securităţii: ministrul britanic al apărării nu va mai putea participa la reuniunile Consiliului de miniştri ai apărării; Londra va părăsi Agenţia Europeană de Apărare şi Europolul; centrele de cercetare şi industria apărării din Regatul Unit nu vor mai putea beneficia de fonduri europene; Londra nu îşi va mai putea asuma conducerea operaţiunilor europene.

Chiar şi în această situaţie, UE 27 şi Regatul Unit vor trebui să îşi unească forţele pentru a face faţă ameninţărilor comune: securitatea concetăţenilor noştri nu se negociază. 

De aceea, vom examina, la timpul potrivit, condiţiile necesare pentru ca UE 27 şi Regatul Unit să poată colabora pe probleme de securitate şi apărare. 

Viitorul Uniunii este însă prioritatea noastră imediată: preşedintele Juncker a prezentat o carte albă care propune diverse opţiuni pentru aprofundarea proiectului european. Circa 200 000 de cetăţeni au participat deja la această amplă dezbatere democratică. 

Trebuie să facem eforturi pentru a găsi o direcţie comună şi pentru ca UE să devină o alegere naturală – cea a generaţiilor viitoare. De la Paris la Bucureşti, nouă ne revine misiunea de a transforma Uniunea Europeană într-o comunitate cu un destin comun, care nu se poate înfăptui fără o apărare europeană integrată!

Michel Barnier

Negociator-şef al Comisiei Europene pentru Brexit; fost ministru al afacerilor externe în Franţa 

Mihnea Motoc

Şef-adjunct al Centrului European de Strategie Politică şi consilier al preşedintelui Juncker pe probleme de securitate şi apărare; fost ministru al apărării naţionale în România