Principalele ţări de origine a migranţilor din Grecia şi Italia

Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM) a prezentat bilaţul migranţilor sosiţi în Grecia şi Italia până la 1 septembrie pe cele două rute majore ale afluxului care a provocat criza din Europa, relatează AP, care prezintă un "top 5" al cetăţenilor acestor ţări de origine.

Ţările de origine ale migranţilor care au sosit în GRECIA (via Turcia, aproape exclusiv cu bărci, pe şase insule elene de lângă coastele Turciei):

- Siria: 88.204,  Afganistan: 32.414, Albania: 9.713,Pakistan: 9.445,  Irak: 5.421

Ţările de origine ale migranţilor care au sosit în ITALIA (mulţi traversând Mediterana din Libia, o ţară instabilă şi neguvernată în ultimii ani):

- Eritreea: 25.657, Nigeria: 11.899, Somalia: 7.538, Sudan: 5.658,  Siria: 5.495

Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri un nou pachet de propuneri în vederea gestionării afluxului de refugiaţi şi imigranţi care ameninţă să copleşească resursele şi coeziunea Uniunii Europene (UE), relatează DPA care prezintă principalele componente ale acestui pachet.

REDISTRIBUIREA DE URGENŢĂ A SOLICITANŢILOR DE AZIL

Comisia vrea să redistribuie 120.000 de azilanţi din Grecia, Ungaria şi Italia, pentru a uşura povara acestor state UE aflate în prima linie a crizei migranţilor. Acest număr se adaugă primei propuneri, de primire a 40.000 de azilanţi din Grecia şi Italia.

Comisia propune redistribuirea în alte state membre a 54.000 de persoane din Ungaria, 50.400 din Grecia şi 15.600 din Italia. Pe baza datelor actuale, cei mai mulţi sunt sirieni şi irakieni.

Distribuirea către celelalte state este propusă printr-un sistem obligatoriu de cote. Potrivit propunerii Comisiei, cei mai mulţi azilanţi urmează să revină Germaniei (31.443), Franţei (24.031), Spaniei (14.931), Poloniei (9.827) şi Olandei (7.214). Acest sistem de cote pare să fie cel mai controversat.

DISTRIBUIREA PERMANENTĂ A AZILANŢILOR

Comisia propune să se creeze un "mecanism structurat de solidaritate" care să fie declanşat în eventualitatea unor noi crize migratorii, în vederea distribuirii solicitanţilor de azil, fără să mai fie aprobate măsuri de urgenţă de fiecare dată.

Propunerea Comisiei prevede o "clauză de solidaritate", care îi va permite unui stat membru UE care nu poate prelua azilanţi - din "motive justificate şi obiective precum un dezastru natural" - să contribuie la bugetul UE cu până la 0,002 din PIB.

Statele UE din Europa Centrală urmează să lupte împotriva acestui mecanism. Cehia, Ungatia, Polonia şi Slovacia au avertizat săptămâna trecută că o "cotă obligatorie şi permanentă în vederea unor măsuri de solidaritate ar fi inacceptabilă".

LISTA EUROPEANĂ DE ŢĂRI SIGURE

Comisia vrea să întocmească o listă de ţări de origine sigure, ai căror cetăţeni să nu poată să ceară azil în Uniunea Europeană. Ideea este ca lista să faciliteze trimiterea înapoi a imigranţilor "economici", care nu se califică pentru a obţine protecţie internaţională, şi să se acorde prioritate persoanelor care fug din calea unor războaie dn ţări ca Siria.

Potrivit propunerii Comisiei, Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia urmează să fie incluse pe listă. Toate sunt candidate sau potenţiale candidate la aderarea la UE.

Dreptul fundamental la azil rămâne valabil pentru cetăţeni din aceste ţări, în cazul în care este justificat. Însă o ţară scoasă de pe listă va însemna "pierderea şanselor acesteia de a adera la UE", a avertizat Juncker.

FOND FIDUCIAR PENTRU AFRICA

Comisia alocă 1,8 miliarde euro (2 miliarde dolari) de la bugetul UE, pentru a crea un "fond special de urgenţă pentru stabilitate şi abordarea cauzelor profunde ale migraţiei clandestine din Africa".

Fondul va fi folosit pentru dezvoltarea unor mai bune oportunităţi socio-economice şi managementul politicilor în domeniul migraţiei în regiunile Sahel, Lacul Ciad, Cornul Africii şi Africa de Nord, a anunţat Comisia, îndemnând statele UE să se implice.

Pachetul prezentat de Comisie include totodată reglementări cu privire la expulzarea migranţilor; linii directoare pentru autorităţile naţionale cu privire la modul de aplicare a reglementărilor UE referitoare la organizarea de licitaţii publice în vederea finanţării serviciilor destinate solicitanţilor de azil şi angajamentul aprofundării cooperării în domeniul migraţiei cu partenerii internaţionali.

Preşedintele CE Jean-Claude Juncker a mai anunţat miercuri, în primul său discurs despre "starea Uniunii", pe care l-a susţinut în Parlamentul European (PE) de la Strasbourg, că:

- Comisia va propune "măsuri ambiţioase în vederea creării unei Forţe europene pentru pază de frontieră şi de coastă" până la sfârşitul anului;

- Comisia va prezenta la începutul lui 2016 un pachet în vederea facilitării imigrării legale în UE;

- îndeamnă Politica Externă a UE să fie "mai fermă", iar Europa să lanseze o "ofensivă diplomatică în vederea abordării crizelor din Siria şi Libia", două ţări-cheie în rutele migrării către Europa;

- îndeamnă statele UE să-şi schimbe politicile naţionale astfel încât azilanţii să poată munci în perioada în care cererile de azil le sunt procesate;

- este necesară susţinerea Turciei, Libanului şi Iordaniei, care au acceptat mult mai mulţi azilanţi - îndeosebi din Siria - decât Europa.