Premierul Italiei şi cancelarul Germaniei îi iau apărare lui Macron în „războiul“ cu sultanul Erdogan. Lira turcească, depreciere record, din cauza tensiunilor geopolitice

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Emmanuel macron şi premierul Italiei Giuseppe Conte

Premierul italian Giuseppe Conte a condamnat luni decaraţii ”inacceptabile” ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan cu privire la omolgul său francez Emmanuel Macron, în urma unor declaraţii pe care şeful statului francez le-a făcut despre islam. Cancelarul german Angela Merkel a catalogat drept ”defăimătoare” atacurile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan la adresa omologului său francez Emmanuel Macron.

 ”Declaraţiile adresate de către preşedintele Erdogan preşedintelui Macron sunt inacceptabile”, a scris - în franceză - Conte într-un mesaj postat pe Twitter.

Cancelarul german Angela Merkel a catalogat drept ”defăimătoare” atacurile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan la adresa omologului său francez Emmanuel Macron, după declaraţiile francezului cu privire la islam, a anunţat luni un purtător de cuvânt al canelariei germane, relatează BFMTV.

 ”Acestea sunt declaraţii defăimătoare şi nu sunt absolut deloc acceptabile”, mai ales în contextul ”uciderii înfiortătoare a profesorului francez Samuel Paty de către un fanatic islamic”, a declarat Steffen Seibert după ce a Erdogan a pus în discuţie ”sănătatea mentală” a lui Macron.

”Tot ceea ce putem spune despre un şef de stat care tratează milioane de membri ai unor comunităţi religioase diferite este: du-te mai întâi şi fă-ţi examene de sănătate mentală”, a declarat sâmbătă Recep Tayyip Erdogan, într-un discurs televizat, referindu-se la Emmanuel Macron.

”Ce problemă are individul numit Emmanuel Macron cu islamul şi musulmanii?”, şi-a exprimat indignarea preşedintele turc.

Miercuri, într-un omagiu pe care i l-a adus lui Samuel Paty, profesorul de istorie-geografie decapitat la Conflans-Sainte-Honorine după ce le-a arătat elevilor săi, la cursuri pe tema libertăţii se exprimare, caricaturi cu profetul Mahomed publicate de revista satirică Charlei Hebdo, Emmanuel Macron a promis ”să nu renunţe la caricaturi”, în numele libertăţii de exprimare.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan le cere turcilor să nu mai cumpere produse franţuzeşti şi îi îndeamnă pe liderii europeni să oprească agenda „anti-islamică” a preşedintelui francez Emmanuel Macron. 

”La fel cum în Franţa unii spun «nu cumpăraţi mărci turceşti», mă adresez aici naţiunii mele: mai ales nu daţi atenţie mărcilor franţuzeşti, nu le cumpăraţi”, a îndemnat Erdogan într-un discurs, la Ankara.

 Preşedintele turc a comparat tratamentul musulmanilor în Europa cu cel al evreilor înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.

Erdogan a acuzat anumiţi lideri europeni de ”fascism” şi ”nazism”.

”O campanie de linşaj asemănătoare celei împotriva evreilor înainte de-al Doilea Război Mondial este pe cale să fie purtată împotriva musulmanilor”, a denunţat şeful statului turc.

Prin acest apel, Turcia se alătură unor ţări precum Qatarul, Kuwaitul sau Iordania, care îndeamnă la boicotarea produselor franţuzeşti din cauza caricaturilor profestului Mahomed.

Relaţiile diplomatice ale Turciei şi Franţei continuă astfel să se deterioreze.

Tensiunile diplomatice dintre cele două ţări au crescut, după ce Erdogan a pus la îndoială sănătatea mintală a lui Macron, ca urmare a intensificării măsurilor de supraveghere a propagandei islamiste în Franţa, după decapitarea profesorului Samuel Paty.

Preşedintele Erdogan a declarat că Emmanuel Macron are o problemă cu musulmanii şi că trebuie să-şi verifice „sănătatea mintală”, declaraţii care au dus la rechemarea ambasadorului Franţei de la Ankara. 

„Aşa cum ei spun Nu cumpăraţi produse turceşti în Franţa, le cer şi eu tuturor cetăţenilor mei să nu mai cumpere niciodată produse franţuzeşti”, a declarat Erdogan, potrivit Reuters.  

Franţa este pe locul 10 în rândul ţărilor de unde Turcia importă produse şi pe locul 7 în rândul ţărilor de export pentru economia turcă, potrivit Institutului de Statistică din Turcia. Maşinile franceze sunt printre cele mai vândute autovehicule în Turcia.

Şeful statului francez a ordonat "acţiuni concrete" rapide împotriva propagandei islamiste radicale online şi "a cerut să se treacă rapid la acţiune şi să nu lase niciun răgaz celor care se organizează pentru a se opune ordinii republicane", a informat Palatul Elysee, la finalul unei reuniuni cu şase miniştri şi procurorul naţional antiterorist, Jean-François Ricard.

Profesorul de istorie şi geografie Samuel Paty, în vârstă de 47 de ani, a fost decapitat în apropierea colegiului unde preda, într-un cartier liniştit din Conflans-Sainte-Honorine, la periferia de vest a Parisului. Atacatorul, Abdoullakh Anzorov, un refugiat rus de origine cecenă de 18 ani.

Turcia a condamnat luni - după ce a fost acuzată de faptul că l-a trecut sub tăcere - ”asasinatul monstruos” al profesorului Samuel Paty, decapitat într-un atentat jihadist după ce a arătat în clasă caricaturi ale profetului Mahomed ale revistei satirice Charlie Hebdo, relatează AFP.

”Condamnăm în mod viguros asasinatul monstruos al lui Samuel Paty şi respingem această barbarie. Acest asasinat nu poate fi justificat în niciun fel”, a declarat, într-un mesaj postat pe Twitter, un purtător de cuvânt al preşedinţiei turce Ibrahim Kalin.

Lira turcească s-a depreciat la un nivel record faţă de dolar, din cauza tensinilor geopolitice

Moneda Turciei s-a depreciat la un nivel record, tranzacţionându-se pentru prima dată la opt lire faţă de dolar, deteriorarea relaţiilor cu Franţa şi SUA adăugându-se temerilor privind modul în care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan gestionează economia afectată de pandemia de coronavirus (Covid-19), scrie Reuters.

Luni dimineaţa, moneda Turciei se tranzacţiona la 8,0515 lire/USD, după ce vineri se tranzacţionase la 7,9650 lire/USD. De asemenea, lira a atins un nivel minim record şi faţă de euro, tranzacţionându-se la 9,50 lire/EUR.

Lira turcească s-a depreciat luni cu 1% iar de la începutul anului pierderea este de 26%. Şi pieţele financiare din Turcia sunt sub presiune iar indicele Bist 100 al Bursei din Istanbul înregistra luni un declin de 2%.

Recep Tayyip Erdogan a sfidat duminică ameninţările Washingtonului cu privire la posibile sancţiuni împotriva ţării sale în urma achiziţiei şi testării sistemelor antiaeriene ruseşti S-400. ”Oricare ar fi sancţiunile voastre, nu întârziaţi să le aplicaţi !”, a spus Erdogan într-un discurs retransmis la televiziunea din oraşul Malatya. ”Voi ne spuneţi să expediem înapoi (rachetele) S-400. Dar noi nu suntem un stat tribal, suntem Turcia”, a adăugat el.

Statele Unite au avertizat că relaţiile lor Turcia, aliat oficial în cadrul NATO, ar putea avea serios de suferit în urma recentelor teste cu rachete S-400 efectuate de armata turcă, Washingtonul avansând inclusiv posibilitatea unor sancţiuni.

De asemenea, preşedintele turc a criticat sâmbătă cu virulenţă atitudinea omologului său francez Emmanuel Macron faţă de musulmani, mergând până la a pune sub semnul întrebării „sănătatea sa mintală”, şi a cerut „boicotarea produselor franceze în ţările musulmane”.

Tensiunile dintre Turcia, Uniunea Europeană şi SUA au exacerbat temerile privind modul în care Recep Tayyip Erdogan gestionează economia. În ultimii ani, preşedintele turc a obţinut un control fără precedent asupra instituţiilor ţării, inclusiv asupra Băncii Centrale a Turciei (CBRT).

Instituţia a dezamăgit investitorii săptămâna trecută, sfidând speranţele că va majora rata dobânzii, până la 12%, o decizie care, susţin analiştii, ar fi ajutat la aprecierea lirei turceşti şi la redresarea încrederii investitorilor. În schimb, CBRT a menţinut rata dobânzii la 10,25%.

Luna trecută, agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a revizuit în scădere, de la „B2” la „B1”, ratingul Turciei, avertizând că vulnerabilităţile externe ale ţării vor avea probabil ca rezultat o criză a balanţei de plăţi iar rezervele fiscale se erodează.

De asemenea, Moody’s a menţinut perspectiva negativă atribuită ratingului Turciei, apreciind că indicatorii fiscali s-ar putea deteriora mai rapid decât se estimează în prezent, notează Reutersă, preluată de agerpres.ro.

„Deoarece riscurile la adresa profilului de creditare al Turciei cresc, instituţiile ţării par să nu fie capabile sau să nu dorească să rezolve eficient aceste dificultăţi”, se arată în comunicatul agenţiei.

Şi agenţia de evaluare financiară Fitch a revizuit perspectiva de rating a Turciei, de la „stabilă” la „negativă”, apreciind că diminuarea rezervelor valutare şi credibilitatea redusă a politicii monetare au agravat riscurile de finanţare externă.

În paralel, Fitch a confirmat ratingul de ţară al Turciei la „BB minus”, cu trei trepte sub nivelul investment grade (-recomandat pentru investiţii-n.r.).

Fitch prognozează că economia Turciei se va contracta cu 3,9% în 2020, dar va reveni la o creştere de 5,4% în 2021, sprijinită de revenirea investiţiilor şi turismului precum şi de stimularea exporturilor.