Paria Europei? Cum sunt trataţi romii şi est-europenii în UE
0
În Uniunea Europeană, alături de anxietatea provocată de imigraţia în masă a musulmanilor, există o anxietate tot mai pronunţată şi în raport cu imigraţia din ţările est-europene. Reacţiile vest-europenilor în unele cazuri pot fi calificate drept xenofobe, şi ele sunt exprimate nu doar pe calea declaraţiilor şi a atitudinilor discriminatoare, ci şi pe calea acţiunilor concrete de expulzare a veneticilor din Est.
Deseori, furia vest-europenilor este generată de comportamentul reprobabil al migranţilor din Est (inclusiv rata înaltă a infracţionalităţii), dar şi din cauza neintegrării culturale a celor din urmă. În articolul precedent, „Vânătoarea de romi”, m-am referit la unele rapoarte oficiale care arată gravitatea problemei privind rasismul şi xenofobia în Europa. Am făcut referinţe şi la unele cazuri de acest gen din Italia, unde s-a găsit îndemnuri la hăituirea străinilor şi mai ales a romilor. Dar şi în alte ţări lucrurile evoluează într-un mod similar.
În baza unor exemple mai specifice, desprinse din cotidianul oamenilor simpli, ne putem da seama despre ce fel de atitudini şi reacţii şi-au cultivat aceştia cu privire la imigranţii din est. În Spania, în 2008, a stârnit numeroase comentarii cazul unui proprietar de magazin din Mallorca; acesta a plasat la intrare un afiş în culorile drapelului României, pe care era scris: „Atenţie! Se interzice intrarea fără aviz anterior a câinilor şi a românilor, altfel vor ieşi mâncând pământul”. Proprietarul respectiv a explicat că a decis să pună afişul după ce a suferit furturi în valoare de 3000 de euro, toate comise de cetăţeni din România [1]. Şi xenofobia acestui proprietar de magazin nu e nici pe departe una izolată; o împărtăşesc numeroşi alţi spanioli.
Reacţii asemănătoare există în nordul şi centrul Europei. După publicarea în Danemarca, în 2004, a caricaturilor care l-au ridiculizat pe Mahomed (şi au provocat reacţii furibunde în lumea islamică), nu ar trebui să ne mire existenţa unui număr impresionant de caricaturi care iau în derâdere reprezentanţii noilor ţări-membre ale UE sau chiar avertizează asupra pericolului izvorât din partea acestora. În Elveţia, imigranţii români au fost prezentaţi în caricaturi fie ca şobolani, fie ca oile negre ale Europei, în Franţa, ca hoţi şi cerşetori [2].
În Marea Britanie, o publicaţie a tipărit în septembrie 2011 un desen umoristic în care un agent de la o companie de deratizare, uitându-se sub scara clienţilor, exclamă: “Este mai rău decât am crezut! Sunteţi infestaţi cu români!” [3]. Este vorba, în mod clar, despre un limbaj igienic (discriminator), în care se face analogia dintre o etnie şi o infecţie, cu toate consecinţele pe termen lung la care pot duce astfel de practici retorice. Apelul la pericolul epidemic este, din nou, invocat în martie 2013, de publicaţia “The Sun”, care într-un articol întitulat “Bomba cu ceas”, afrimă că imigranţii români aduc în Marea Britanie bacilul tuberculozei, iar Bucureştiul este “capitala tuberculozei din Europa”. Isteria a fost întreţinută şi de medici, care susţineau că e de aşteptat să se întâmple “un dezastru”: “Când persoana infectată se va aşeza în metrou, lângă tine, va fi prea târziu. Ea va infecta între 10 şi 15 persoane pe an. (…) Este în mod absolut un pericol” [4].
Tot Marea Britanie a lansat în 2013 o campanie guvernamentală de descurajare a imigraţiei din aşa ţări ca Bulgaria şi România. Unii demnitari britanici erau îngrijoraţi că în următorii ani câteva sute de mii de muncitori bulgari şi români ar putea veni în Marea Britanie în căutare de lucru, suprasaturând piaţa munci din această ţară [5]. Este plină de semnificaţie luarea de atitudine din partea curţii regale britanice. Regina Elisaveta a II-a însăşi a anunţat, în mai 2013, că autorităţile statului vor lua măsuri de înăsprire a reglementărilor în domeniul migraţiei, care să faciliteze deportarea infractorilor şi a imigranţilor clandestini [6].
În Franţa, în iulie 2010, preşedintele de atunci, Nicolas Sarkozy, a ordonat închiderea a circa 300 de tabere ale romilor şi deportarea acestora, majoritatea cu destinaţia Bulgaria şi România. În 2009, potrivit datelor oficiale, fuseseră deportaţi peste 10.000 de romi, aceştia primind şi o recompensă bănească pentru “disconfortul” creat. Numai că aproape două treimi dintre romii deportaţi, având cetăţenia UE, s-au reîntors peste câteva luni în Franţa [7].
Deportatea romilor din Franţa s-a transformat într-un scandal internaţional, la care a considerat de cuviinţă să reacţioneze personalităţi precum Fidel Castro sau George Soros. Liderul cubanez a opinat că ceea ce face Franţa cu romii este inadmisibil, iar romii sunt victime ale unui “Holocaust rasial” [8]. La rândul său, miliardarul George Soros a scris într-un articol că în prezent romii din Europa îndură o forma de discriminare pe care nu au mai simţit-o din timpurile celui de-Al Doilea Război Mondial. Totodată, Soros a subliniat că romii în cadrul UE reprezintă cel mai tânăr şi mai cu spor demografic segment al populaţiei, în mai multe ţări europene. În Ungaria, bunăoară, romii ar putea reprezenta către anul 2020 o treime din populaţia aptă de muncă din această ţară; adică este vorba despre o generaţie nouă care nu mai poate fi şi nici nu ar trebui să fie înlăturată [9].
Oricum, problema rămâne în picioare şi în august 2012 Franţa a avertizat România şi Bulgaria că ar putea să nu fie acceptate în spaţiul Schengen dacă vor continua să-i creeze probleme legate de cetăţenii de etnie romă din ambele state [10]. Aşa se face că Franţa a expulzat în 2013 aproape 20.000 de romi din taberele lor, de două ori mai mult decât în 2012 [11]. Dar problemele şi conflictele create de prezenţa romilor nu contenesc. Cât face cazul recent, din iunie a.c., când un adolescent rom, de 16 ani, din România, a ajuns în comă după ce 12 persoane l-au învinuit de furt şi au vrut să-l linşeze, în localitatea Pierrefitte-sur-Seine din Franţa [12]. Faptul că atacul asupra adolescentului a fost comis în grup vorbeşte despre o stare psihologică la nivel de comunitate, la nivel social.
Xenofobia în Europa nu mai este o reacţie individuală, a devenit o reacţie colectivă.
În Norvegia, lideri politici importanţi au cerut expulzarea tuturor “cerşetorilor români”, având în vedere însă în mod aparte comunitatea romă, originară din România, care este învinuită de comportament necivilizat, comiterea infracţiunilor şi răspândirea mizeriei. Diplomaţia română a reacţionat prin condamnarea unui limbaj care “stigmatizează” o naţiune întreagă, însă schimbul de replici nicidecum nu schimbă percepţia generală şi nu diminuează tensiunea în relaţiile dintre localnici şi imigranţi [13]. În paralel, un partid norvegian, membru al guvernării, a cerut în 2012 ieşirea ţării din Schengen din cauza României şi Bulgariei; motivul cererii este că dacă Bulgaria şi România vor deveni parte a spaţiului Schengen, autorităţile de poliţie din Norvegia vor avea mari dificultăţi în a combate crima organizată provenită din cele două state balcanice [14].
În Germania, 44% dintre cei intervievaţi sunt de părere că romii sunt înclinaţi spre delincvenţă şi această părere este cu precădere formată de convingerile generale la nivel de societate, deci reflectă un fenomen social în amplificare [15]. Modul de trai al romilor în Germania deseori devine subiect de ştiri şi de articole în presa europeană, ceea ce stigmatizează şi mai mult această minoritate [16]. Şi în Elveţia, fobia faţă de imigranţi şi pericolul sporit al delincvenţei din spaţiul UE este întreţinută de mass-media. Astfel, în aprilie 2012 pe prima pagină a ziarului elveţian “Die Weltwoche” a fost postată fotografia unui copil cu tenul închis care îndreaptă un pistol spre cititori, însoţită de titlul “Vin romii: Jafuri în Elveţia”. Deşi în realitate copilul din imaginea postată nici măcar nu era rom, ci un copil din regiunea separatistă Kosovo, apelul ziariştilor a trezit o reacţie puternică atât în rândul elveţienilor, cât şi în rândul organizaţiilor care combat mesajele descriminatoare [17].
Coperta ziarului elveţian “Die Weltwoche”, cu o imagine ce vrea să semnaleze pericolul din partea infrancţionalităţii rome, inclusiv în rândul minorilor; 5 aprilie 2012. Titlul articolului: „Vin romii: Jafuri în Elveţia”.
Aşa cum am afirmat în multe alte postări, în Europa per ansamblu se înregistrează o creştere a gradului general de intoleranţă etno-rasială şi confesională, iar atitudinile discriminatoare şi xenofobe vor fi tot mai răspândite în următorii ani, cu consecinţe imprevizibile pentru stabilitatea socială din UE.
(Va urma)
Surse bibliografice:
1.“Interzis câinilor şi românilor” // 11 Mai 2008, de Laura Cernahoschi
2.Cum sunt batjocoriţi românii în caricaturile europenilor // Autor: Magda Crişan. Adevărul, 16 septembrie 2011
3."Sunteţi infestaţi cu români" sau cum se glumeşte în Marea Britanie // Autor: Arina Ciocîldău. Adevărul, 18 septembrie 2011
4.Superbacilul ucigaş pe care îl aduc românii în Europa. Un reportaj cutremurător realizat de tabloidul "The Sun" // Istvan Deak. Jurnalul.ro. 27 Mar 2013
5.Campanie a guvernului britanic: români şi bulgari, nu o să vă placă în Marea Britanie! // de Paul Ciocoiu. Evenimentul Zilei. Monday, 28 January 2013
6.Regina Marii Britanii va anunţa o înăsprire a reglementărilor în domeniul imigraţiei // Noi.md. sîmbătă, 11 mai 2013
7.Цыгане - изгои Европы // Русская служба RFI, Франция. Екатерина Малыхина. 22/08/2010
8.Fidel Castro consideră că romii expulzaţi din Franţa sunt victime ale unui "Holocaust rasial" // 11 sep 2010
9.The Plight of the Roma // by George Soros. 2010-08-23
10.Romania risca sa nu intre in Spatiul Schengen din cauza tiganilor // FrontPress. 19.08.2012
11.Franţa a expulzat în 2013 de două ori mai mai mulţi romi decât anul predecent // de Luminiţa Bogdan. Gândul. 14.01.2014
12.Franţa: un rom de 16 ani din România, în comă după ce 12 persoane au vrut să-l linşeze // de Elena Dumitru. Adevarul. 17 iunie 2014
13.Norvegia: Ambasadorul României la Oslo protestează faţă de stigmatizarea românilor // Cotidianul. Joi, 28 iunie 2012
14.Un partid norvegian vrea ieşirea ţării din Schengen din cauza României şi Bulgariei // Miercuri, 18 Iulie 2012
15.Resentimente anti-romi în Germania // de Andrea Grunau. Deutsche Welle. 10 Apr 2012
16.Imigranţii din România, făcuţi praf în presa străină: "Fură tot şi ameninţă localnicii" // Realitatea.ro. 9 Martie 2013
17.“Vin TIGANII. Jafuri in Elvetia” // FrontPress. 10.04.2012
Disclaimer:
Articolele pe care le postez pe blogul de pe Adevarul reflectă viziunea mea asupra fenomenelor demografice şi identitare care se produc în lume la începutul acestui secol. Eu anticipez recrudescenţa ultranaţionalismelor, a xenofobiei şi animozităţii rasiale în numeroase ţări şi regiuni de pe glob, din cauza incapacităţii de adaptare a diverselor grupuri identitare la o convieţuire paşnică comună.
Prin exemplele, datele şi concluziile pe care le aduc, încerc să arăt că înclinaţia arhaică de divizare a oamenilor în „noi” vs „ei” încă mai sălăşluieşte în mintea omului contemporan. În interiorul lor, la nivel instinctual, societăţile de azi sunt la fel de rasiste, etniciste şi xenofobe ca şi cele preistorice. Suntem agresivi prin natura noastră lăuntrică, mai ales faţă de alţii, pe care îi considerăm „străini”. Aşa înţeleg eu lucrurile, ca etolog. Şi aşa le voi prezenta în articolele mele, cu probe statistice şi date ştiinţifice de rigoare.
Cu toate că nouă ne displace, oamenii continuă să se divizeze în rase, etnii şi religii şi să se discrimineze pe aceste criterii. În interiorul marilor naţiuni însăşi se prevăd fermentaţii identitatre şi secesioniste. Consider că este util să vedem cum creşte temperatura animozităţilor identitare, care sunt declanşatorii acestor animozităţi, ce impact real au migraţiile, ca să putem anticipa unele conflicte identitare, inclusiv din Europa, sau poate chiar să ne învăţăm să fi.
Mai multe articole găseşti aici: Instinct şi Raţiune (dorianfurtuna.com)
Se încarcă comentariile...
