Papa Francisc, un reformator al Bisericii Catolice
0Suveranul Pontif este o personalitate publică ale cărei decizii şi apariţii au surprins de foarte multe ori atât pe reprezentanţii Bisericii Catolice, dar şi pe oamenii de rând, dorinţa sa de a schimba modul de acţiune al instituţiei pe care o conduce fiind primită cu căldură de o parte a credincioşilor şi liderilor religioşi, dar privită cu suspiciune de alţii.
La mai puţin de un de când a devenit papă, Francisc a reuşit să fie o personalitate de la care cei aproape un miliard de romano-catolici aşteaptă să vadă reformarea instituţiei bisericeşti, informează cotidianul „New York Times”.
Ieşirile sale publice au fost bine primite, iar gesturile sale au impresionat. Acesta a ţinut încă de la debut să transforme discursul tipic al Suveranilor Pontifi, mărturisind faptul că este un păcătos: „Cine sunt eu să judec?”, au fost vorbele sale când a fost întrebat despre persoanele homosexuale.
La buna percepţie în rândul credincioşilor a fost şi gestul său de a îngenunchea să spele picioarele deţinuţilor, inclusiv de religie musulmană, precum şi afişarea lângă persoane bolnave.
Francisc a reuşit să producă, într-o mică măsură, schimbări în rândul birocraţiei de la Vatican, mai mulţi oficiali ai Bisericii fiind puşi în faţa situaţiei de a demisiona în urma diferitelor suspiciuni care îi privea pe aceştia.
Vaticanul din timpul noului Suveran Pontif cunoaşte o reformare continuă în care în mod treptat sunt înlocuite feţele bisericeşti de orientare conservatoare cu moderaţi, Francisc pregătind episcopii pentru mai multe dezbateri privind chestiuni delicate cum ar homosexualitatea şi divorţul.
Unul dintre obiectivele Suveranului Pontif sunt îmbunătăţirea transparenţei financiare a Băncii Vaticanului, instituţie ale cărei acţiuni nu au fost atent monitorizate de ceilalţi lideri ai Bisericii. A ales să angajeze şi consultanţi din afara Bisericii pentru a supraveghea activităţile Băncii Vaticanului şi a format şi o comisie specială în această chestiune.
„New York Times” susţine că Francisc a urmărit diminuarea influenţei anumitor cardinali şi a celor din jurul acestora, pentru a face loc propriei echipe, o echipă pregătită pentru proiectul noului papă.
Suveranul Pontif a nominalizat duminică mai mulţi prelaţi care ar putea continua munca sa după ce nu o să mai fie la conducerea Bisericii, majoritatea fiind din cei care încearcă să pătrundă cu misiunile lor în ţările mai puţin dezvoltate. De asemenea, le-a cerut acestora să nu considere acest gest drept o promovare şi să nu cheltuie din bani pentru a sărbători.
Francisc a împuternicit un grup de opt cardinali, reprezentanţi a 5 continente pentru a se ocupa de promovarea reformei Curiei.
Secretarul Vaticanului Pietro Parolin, al doilea om ca importanţă din statul papal, este una din feţele bisericeşti care vor fi ridicate la rangul de cardinal. Acesta a declarat că acţiunile lui Papa Francisc privind aducerea în prim plan a echipei sale este un lucru normal deoarece liderul de la Vatican vrea „oameni care să continue politicile sale”.
De cealaltă parte, numeroşi membri ai Bisericii sunt îngrijoraţi de modul în care conduce Biserica Catolică Francisc, de implicarea acestuia în diferite aspecte de ordin administrativ. O parte din nemulţumiţi chiar afirmă că în jurul lor sunt oameni puşi să spioneze pentru Papa Francisc.
Vorbind despre abuzurile sexuale ale clericilor, a luat decizia formării unei alte comise pentru „protecţia minorilor”, ceea ce a produs nemulţumirea celor care susţin linia tradiţională a politicii tradiţionale de la Vatican în care problemele delicate sunt rezolvate fără prea mult zgomot.