O nouă cedare de suveranitate. Comisia Europeană vrea o poliţie de protejare a frontierelor UE

Frontex nu este suficient. Comisia Europeană va propune înfiinţarea unei noi agenţii pentru securizarea frontierelor externe, cu forţe terestre şi navale care vor putea desfăşura operaţiuni chiar dacă guvernul unui stat va avea obiecţii. Această măsură ar putea fi cel mai mare transfer de suveranitate de la introducerea euro.

În contextul în care peste 1,2 miliarde de imigranţi extracomunitari au pătruns ilegal în spaţiul Uniunii Europene anul acesta, Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare un plan de înlocuire a actualei Agenţii pentru frontiere (Frontex) cu o nouă forţă permanentă pentru protejarea frontierelor. 

Noua structură, care va avea unităţi terestre şi navale pentru securizarea graniţelor externe ale UE, va putea fi mobilizată rapid prin decizia Comisiei Europene, indiferent de eventualele obiecţii ale statelor membre, scrie Financial Times, citând oficiali europeni şi documente oficiale.

Măsura probabil va reprezenta cel mai mare transfer de suveranitate de la crearea zonei euro, în anul 1999.

Proiectul reprezintă o ultimă încercare de salvare a sistemului european de liberă circulaţie fără paşaport (Schengen) prin crearea unei forţe europene de poliţie, aşa cum cer de mult timp Franţa şi Germania. Marea Britanie şi Irlanda nu participă la întregul sistem european în materie de migraţie, astfel că nu vor fi obligate să contribuie la noua structură comunitară. 

Liderii europeni discută de peste 15 ani despre posibilitatea înfiinţării unei poliţii la nivel comunitar, dar iniţiativele au întâmpinat rezistenţa statelor membre, care argumentează că monitorizarea şi protejarea frontierelor sunt atribuţii specifice suveranităţii naţionale. Grecia, spre exemplu, a acceptat abia recent propunerea UE de a primi echipaje pentru patrule la frontiere, pe fondul criticilor privind numărul mare de imigranţi extracomunitari intraţi pe teritoriul elen şi ajunşi în Europa Occidentală.

Unul dintre cele mai contestate elemente va fi prerogativa Comisiei Europene de a decide mobilizarea efectivelor noii Agenţii pentru protecţia frontierelor. Noua forţă va avea acces şi la frontierele externe ale unor state membre Schengen care nu fac parte din Uniunea Europeană, precum Norvegia. Chiar dacă statele membre vor fi consultate, nu vor avea posibilitatea de a bloca prin veto o decizie unilaterală a Comisiei Europene de a mobiliza efective la frontiere.

"Actuala criză a refugiaţilor a evidenţiat limitele actualei Agenţii UE pentru frontiere (Frontex) în abordarea şi remedierea în mod eficient a presiunilor create la nivelul graniţelor externe ale Uniunii Europene", argumentează Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie.

Idee nemţească?

 Un aliat apropiat al cancelarului german Angela Merkel a cerut mobilizarea rapidă a unei forţe europene a poliţiei de frontieră pentru a controla fluxul de imigranţi şi crearea unui nou post de comisar european pentru frontiere externe, relatează DPA în pagina online.

Volker Kauder, lider parlamentar al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), a cerut joi ca Uniunea Europeană să creeze postul de comisar european pentru frontierele externe. El a făcut această declaraţie înaintea congresului anual al CDU, care începe duminică şi în care criza refugiaţilor va ocupa un rol important.

Principala moţiune care va fi prezentată în cadrul congresului de două zile din Karlsruhe cere partidului să voteze că Europa trebuie să fie unită pentru a rezolva problema.

Documentul redactat de conducerea CDU nu menţionează însă limitarea numărului de refugiaţi care intră în Germania, care ar urma să fie de circa un milion anul acesta.

Merkel este criticată de aliaţii săi bavarezi, Uniunea Creştin-Socială (CSU), din cauza refuzului de a limita numărul de solicitanţi de azil, dintre care mulţi fug din calea războiului din Orientul Mijlociu sau Africa.

Congresul CSU a votat în octombrie o moţiune care cerea ca Guvernul să limiteze numărul de refugiaţi primiţi în Germania.

"Europa trebuie să fie pregătită să-şi schimbe cursul complet, ţinând cont de fluxul refugiaţilor", a declarat Kauder pentru DPA. "Statele membre trebuie să fie pregătite să renunţe la drepturile lor suverane în întregime sau cel puţin parţial", a adăugat el, precizând că apărarea frontierelor externe ale UE de fiecare stat membru, ca în prezent, nu funcţionează.

"Grecia, de exemplu, nu este în măsură să îşi asigure frontierele nici logistic, nici financiar. Acest lucru trebuie să se schimbe", a precizat Kauder.

El a afirmat că agenţia UE pentru protecţia frontierelor Frontex trebuie să evolueze într-o autoritate independentă cu propriile puteri "cât mai repede posibil". Frontex coordonează în prezent gestionarea frontierelor naţionale, dar are prerogative limitate.

Frontex a desfăşurat în Marea Egee o forţă de reacţie rapidă

Agenţia Frontex, având ca misiune protecţia frontierelor externe ale UE, a anunţat joi că a acceptat cererea Greciei de a desfăşura în Marea Egee forţa de reacţie rapidă (RABIT) pentru a face faţă afluxului de migranţi, scrie AFP. 

 "Desfăşurarea forţei RABIT va permite creşterea numărului patrulelor, atât pe mare, cât şi a patrulelor terestre, ceea ce înseamnă că mai mulţi migranţi vor identificaţi şi înregistraţi corespunzător imediat după sosirea lor pe insulele greceşti", a declarat directorul executiv al Frontex, Fabrice Leggeri, într-un comunicat dat publicităţii de agenţie la sediul său, la Varşovia.

Activarea mecanismului RABIT va înlocui operaţiunea Poseidon. Ea va acoperi acelaşi teritoriu operaţional, a precizat documentul.

În prezent, Frontex dispune de 16 nave în în Marea Egee.

Operaţiunea RABIT se întinde pe durata a trei luni şi poate fi reînnoită o dată, a subliniat agenţia.

Întrecut, Frontex a mai desfăşurat operaţiunea RABIT în Grecia, în octombrie 2010, în regiunea Evros, la graniţa dintre Grecia şi Turcia.

Prin intermediul Frontex, Bruxellesul a pus deja în aplicare mai multe operaţiuni navale — "Triton" în Italia, "Poseidon" în Grecia — pentru a salva migranţii din apele mării. Comisia s-a angajat să detalieze cel mai târziu la sfârşitul anului propunerea sa referitoare la "un adevărat corp european de grăniceri şi pază de coastă".

Europa se confruntă cu cea mai gravă criză migratorie de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial odată cu sosirea masivă a migranţilor din Orientul Mijlociu, în special sirieni.

Potrivit celor mai recente date puse la dispoziţie de Frontex, peste 710.000 de migranţi au intrat în Uniunea Europeană între 1 ianuarie şi 30 septembrie.