Modelul Orban, un pericol pentru Europa Centrală şi de Est

Modelul Orban, un pericol pentru Europa Centrală şi de Est

Viktor Orban, premierul Ungariei Foto: EPA

Modelul implementat de premierul ungar, Viktor Orban, aflat într-un constant război cu Bruxelles-ul, începe să fie copiat de guverne din regiune, începând din Polonia şi până în Serbia, afirmă autorii unei analize pe tema situaţiei din Ungaria ce a fost publicată de organizaţia German Marshall Fund.

Ştiri pe aceeaşi temă

Guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban, continuă să facă paşi înapoi în ceea ce priveşte democraţia. Cea mai recentă acţiune care ilustrează această tendinţă este cea îndreptată împotriva Central European University (CEU), înfiinţată de miliardarul de origine ungară George Soros. 
 
Proiectul de lege făcut public de guvern săptămâna trecută care prevede, printre altele, că universităţile străine trebuie să aibă un campus în Budapesta şi unul în ţara de origine a fost aprobat astăzi de parlament. Iar cum CEU nu are deocamdată decât un sediu în capitala Ungariei, instituţia academică înfiinţată de magnatul filantrop în 1991 ar putea fi închisă.
 
În timp ce autorităţile ungare vorbesc despre un proces de reglementare a instituţiilor de învăţământ superior, mai mulţi analişti aduc în discuţie o motivaţie de natură politică.
 
Într-un articol publicat pe site-ul German Marshall Fund, expertul în politici central şi est-europene Joerg Forbrig şi analistul pe probleme educaţionale Yael Ohana afirmă că iniţiativa lui Orban vine în contextul în care universitatea susţine libertatea de gândire, valorile liberale şi internaţionalismul. 
 
Neutralizarea adversarilor
 
Problema legată de CEU, universitate considerată de cei doi autori drept o autoritate intelectuală şi morală, este însă doar una dintre cele apărute sub conducerea lui Viktor Orban. 
 
Din 2010, când a fost reales, premierul de la Budapesta a încercat în mod sistematic să neutralizeze orice obstacol în calea puterii sale absolute, afirmă Forbrig şi Ohana. Iar acum se concentrează asupra ultimelor zone de disidenţă rămase în Ungaria.
 
În cazul în care îşi va atinge scopul şi în ceea ce priveşte CEU, ceea ce ar reprezenta pentru el şi aliaţii săi o victorie simbolică, Ungaria va începe să se îndepărteze din ce în ce mai mult de democraţie. Societatea civilă îşi va pierde din putere, capacitatea sa de a rezista va fi tot mai slabă, la fel şi puterea sa de a mobiliza cetăţenii. 
 
Sursă de inspiraţie
 
În plus, acţiunea lui Orban împotriva CEU le dă curaj şi altor lideri din Europa Centrală şi de Est care au ambiţii similare premierului de la Budapesta, consideră cei doi analişti, care adaugă că, din Polonia până în Serbia, guvernele copiază deja modelul ne-liberal din Ungaria, iar societăţile civile din Bulgaria, Macedonia şi România fac subiectul unei vânători de vrăjitoare, cu scopul de a intimida vocile critice.
 
Autorii articolului, ambii absolvenţi ai CEU, spun însă că, în momentul de faţă, miza nu este legată doar de soarta universităţii înfiinţată de Soros. La mijloc este, după părerea lor, viitorul democraţiei în jumătatea de Est a Europei.
 
Ba mai mult, Forbrig şi Ohana afirmă că Vestul a închis ochii prea multă vreme în faţa derapajelor lui Orban. În opinia lor, conservatorii europeni conduşi de creştin-democraţii cancelarului german, Angela Merkel, ar trebui să suspende formaţiunea Fidesz a premierului Orban din Partidul Popular European, întrucât este o acerbă nevoie de solidaritate cu democraţii din Europa Centrală şi de Est.
 
Problemele legate de declinul democraţiei în Europa Centrală şi de Est au fost semnalate recent şi de organizaţia Freedom House. În raportul său „Libertatea în lume 2017. Populişti şi autocraţi: dubla ameninţare la adresa democraţiei globale“, Freedom House avertizează cu privire la „posibilitatea ca unele dintre tranziţiile remarcabile de la dictatură la democraţie din anii ’80 şi ’90 să sufere un regres considerabil din cauza unor lideri populişti“.
 
Polonia a preluat modelul
 
Raportul este critic faţă de guvernul de la Varşovia, condus de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), care „a dat câteva lovituri serioase instituţiilor democratice din Polonia“, notând că mai mulţi observatori au descris acţiunile formaţiunii ca „o versiune accelerată şi condensată a ceea ce partidul Fidesz a reuşit în Ungaria din 2010 până în prezent“.
 
„Ambele guverne au lăsat deoparte valorile liberale, au atacat pluralismul şi au încercat să folosească puterea economică a statului în scopuri politice partizane. În timp ce PiS s-a concentrat asupra acordării de beneficii economice oamenilor săi de bază, Fidesz a manipulat legi şi contracte ale statului pentru a îmbogăţi o elită de afaceri care îi poate asigura şi în viitor dominaţia politică. Sistemul pus în practică de premierul ungar Viktor Orban reprezintă un model atrăgător pentru alţi lideri politici cu tendinţe autocratice. O extindere a acestei «democraţii ne-liberale» în Europa Centrală şi în Balcani pare posibilă, având în vedere orientarea unor personaje politice importante din Slovacia, Republica Cehă sau Serbia“, se mai arată în document.
citeste totul despre: