Macedonia, măcinată de o gravă criză politică şi revolte etnice. Membrii grupării ce au dat atacul la Kumanovo sunt daţi în urmărire internaţională

Autorităţile macedonene dau vina pe o grupare extremistă din Kosovo pentru atacul din oraşul Kumanovo. Potrivit Ministerului de Interne de la Skopje, militanţii erau conduşi de un fost comandant rebel albanez, iar unii dintre ei erau daţi în urmărire internaţională.

Forţele speciale macedonene au părăsit luni Kumanovo, oraş din nordul ţării, după ce au preluat controlul asupra situaţiei în urma unor confruntări violente cu un grup armat, soldate cu 22 de morţi, acestea fiind cele mai grave violenţe din Macedonia în ultimii 14 ani, relatează AFP.

Aceste lupte grele au provocat o îngrijorare profundă din partea NATO şi UE, suscitând temeri în ceea ce priveşte reizbucnirea unui conflict similar cu cel din anul 2001, care a opus forţele armate macedonene şi rebelii albanezi. Aceştia din urmă cereau mai multe drepturi în cadrul societăţii.

Locuitorii care au fugit din cartierul locuit de o majoritate albaneză în Kumanovo, scena unor lupte violente sâmbătă şi duminică, au revenit luni la casele lor.

Poliţia anunţase duminică seara încheierea operaţiunii după ce „neutralizase un grup terrorist“ în această localitate situată în apropiere de graniţa cu Kosovo, de unde grupul a venit, potrivit presei locale.

Potrivit poliţiei macedonene, cinci dintre liderii insurgenţilor erau cetăţeni albanezi din Kosovo.

Autorităţile de la Skopje continuă ancheta deschisă împotriva a 20 de suspecţi care au fost arestaţi şi dintre care unii au compărut deja în faţa judecătorilor.
 

Parchetul macedonean a anunţat luni că există 18 kosovari printre cele 30 de persoane de origine albaneză inculpate pentru „terorism“ şi care au fost arestate după lupte sângeroase în care s-au confruntat poliţişti şi membri ai unui grup înarmat, în acest sfârşit de săptămână la Kumanovo (nord), în apropiere de frontiera cu Kosovo, informează AFP.

Din cei 30 de inculpaţi, „18 sunt kosovari, 11 sunt cetăţeni macedoneni, dintre care doi trăiesc în Kosovo şi unul provine din Albania, dar locuieşte în Germania. Majoritatea au intrat ilegal în Macedonia“, a anunţat parchetul într-un comunicat de presă.

Opt din cele 22 de victime erau poliţişti, iar restul de 14 — membri ai grupului armat, presupus de origine albaneză. Starea de sănătate a 37 de poliţişti care au fost răniţi în lupte este stabilă, a indicat o sursă medicală.

Atacurile din Kumanovo, revendicate de organizaţia Armata de Eliberare Naţională

Macedonia se confruntă des cu revolte cu caracter etnic, protestatarii albanezi cerând mai multe drepturi. În 2001 revolta albanezilor s-a încheiat cu un acord de pace însă tensiunile rămân în zonă.

Cel mai recent incident a avut loc în urmă cu mai puţin de trei săptămâni, când 40 de etnici albanezi din Kosovo au ocupat secţia de poliţie macedoniană de la frontiera de nord şi au cerut formarea unui stat albanez în această ţară.

Agenţia Focus News din Bulgaria scrie, citând surse macedonene, că grupul armat care a deschis focul împotriva forţelor de ordine intenţiona să atace simultan cinci secţii de poliţie. Preşedintele Macedoniei şi-a întrerupt vizita la Moscova pentru a gestiona incidentul, scrie agenţia macedoniană de presă Meta.

Site-ul inserbia.info susţine că teroriştii arestaţi după atacurile de la Kumanovo sunt fostele gărzi de corp ale unor politicieni albanezi din Kosovo.

Printre cei care s-au predat poliţiei macedonene se află Muhamed Krasnici, Mirsad Ndrecaj, Sami Uksini, Beg Rizaj şi Dene Sehu, care a luat parte la conflictele din Kosovo în cadrul KLA (Armata de Eliberare din Kosovo) şi în conflictul din Macedonia din 2001.

După conflictul din Macedonia, Sehu a fost garda de corp a liderului Uniunii Democratice pentru Integrare, Ali Ahmeti. Beg Rizaj a fost membru KLA şi după războiul din Kosovo a devenit bodyguardul fostului lider KLA, devenit lider al Alianţei pentru Viitorul Kosovo, Ramus Haradinaj. Familia lui Sami Uksini avea legaturi cu KLA, iar Muhamet Krasnici a luat parte la războiul din Kosovo în rândurile KLA şi în conflictul din Macedonia din 2001.

Potrivit skopjediem.com, atacurile din Kumanovo au fost revendicate de Armata de Eliberare Naţională din Macedonia.

Armata de Eliberare Naţională a precizat că adevăratul război cu autorităţile de la Skopje „care terorizează localnicii din Kumanovo" începe la 12 mai. Armata de Eliberare Naţională este o organizaţie militantă care a operat în Macedonia în 2001 şi este asociată cu Armata de Eliberare din Kosovo.

După violenţele din 2001 din Macedonia, se credea că a fost dezarmată în conformitate cu Acordul de la Ohrid, care acorda mai multe drepturi şi autonomie minorităţii albaneze însă mai multe incidente în care au fost implicate ramuri ale sale au avut loc din 2010 încoace.

Anul acesta, la 21 aprilie, 40 de membri înarmaţi ai Armatei de Eliberare Naţională au atacat staţia de poliţie de la punctul de trecere la graniţa Gosince. După ce au bătut poliţiştii, s-au refugiat în Kosovo, nu înainte de a anunţa că fac parte din Armata de Eliberare şi caută să instituie un stat albanez în Macedonia.

Postul de radio B92 relatează că serviciul de informaţii al armatei sârbe îi avertizase de ceva timp pe şefii serviciilor de informaţii macedoneni cu privire la un posibil „atac“ la Kumanovo, însă aceştia au crezut ca este vorba despre o "exagerare".

Mai mult, un reprezentant al serviciului a precizat că membrii grupării teroriste provin din Kosovo şi Macedonia şi „chiar din sudul Serbiei“ şi au ca scop crearea „Albaniei Mari“, un proiect naţionalist ce propune să extindă graniţele actuale ale Albaniei cu părţi din Serbia, Macedonia, Muntenegru şi Grecia.

Risc de extindere în regiune a conflictului etnic

Macedonia, cu 2,1 milioane de locuitori, este o ţară majoritar slavă ortodoxă. Minoritatea albaneză musulmană reprezintă un sfert din populaţie.

Candidată la aderarea la UE de zece ani, această fostă republică ex-iugoslavă se confruntă cu o gravă criză politică, care opune de mai multe luni principalele formaţiuni slave — opoziţia de stânga acuzând puterea conservatoare de corupţie şi interceptarea convorbirilor telefonice în cazul a peste 20.000 de persoane, între care politicieni, jurnalişti sau lideri religioşi.

Deteriorarea situaţiei sporeşte temerile că lucrurile ar putea scăpa de tot de sub control şi ne-am putea confrunta cu un război civil, susţine expertul în problematica Europei de Est Franz-Lothar Altmann, citat de DW.  

„Într-un asemenea scenariu, forţele extremiste din rândurile albanezilor ar putea să se simtă încurajate să recurgă la acte de terorism pentru a destabiliza şi mai mult ţara, ceea ce ar putea duce la dezmembrarea ţării şi secesiunea părţii albaneze. UE şi Germania trebuie să ceară rapid guvernului de la Skopje să iniţieze discuţii necondiţionate cu opoziţia. În particular Germania are în zonă o influenţă aparte, ca posibil mediator, mai ales că şi-a declarat simpatia faţă de acest stat. Altfel, democraţia din Macedonia, şi aşa neconsolidată, va sfârşi într-o catastrofă naţională“, este de părere Franz-Lothar Altmann.
 

„Lucrurile pot scăpa de sub control, cu consecinţe inclusiv pentru ţările vecine. Minoritatea albaneză ar putea lupta şi mai mult decât până acum pentru separatism, implicând şi Kosovo şi Albania. Nu este de înţeles de ce actualul guvern conservator riscă o şi mai mare divizare a societăţii şi a ţării în ansamblu. Reacţiile reci ale guvernanţilor cu privire la încălcări flagrante ale drepturilor civile de bază nu găsesc niciun fel de sprijin şi înţelegere în vest“, susţine expertul.