Lecţii pentru Grecia dintr-o sticlă de bere: „Fix Hellas“ sau cum să repari ţara cu ajutorul Germaniei

Numele uneia dintre cele mai populare beri greceşti este „Fix Hellas“, această marcă câştigând o popularitate ironică în ultimele luni, reprezentând amestecul Germaniei în Grecia. „Hellas“ este numele arhaic pentru Grecia, în timp ce „fix“, pe lângă faptul că în engleză înseamnă „a repara“, este de fapt scrierea literală grecească a numelui unei familii bavareze din secolul al XIX-lea, Fuchs, care a emigrat în Atena şi a început să facă bere.

De vreme ce în ultima perioadă este la modă să propui noi metode de „a repara“ Grecia, numele berii „Fix Hellas“ a început acum să sune şi ca un ordin şi ca o rugăminte. „Reparaţi-vă ţara disfuncţională dacă doriţi să rămâneţi în zona euro“, spuneau liderii Europei vecinilor lor de la Mediterană. Între timp, în Grecia, repararea ţării este o temă constantă în discursul politic, ceva ce orice politician promite că o să facă, deşi foarte puţini se pun de acord cu ce anume înseamnă această reparare, notează „Daily Beast“.

Cum s-a născut berea Fix Hellas – o ironie la adresa atitudinii grecilor faţă de Germania

Grecii vorbesc cu furie despre imperialismul german, în timp ce beau berea numită după o familie bavareză, dar ironia se agravează dacă se iau în considerare circumstanţele emigrării familiei Fuchs în Grecia.

Grecia a înfrânt Imperiul Otoman şi şi-a obţinut independenţa în 1829. Cu doi ani mai devreme, ţara îşi alesese primul lider, pe John Kapodistrias. După asasinarea acestuia, în 1831, mai multe puteri europene au convenit, în cadrul Conferinţei de la Londra, că ar fi bine ca Grecia, la fel ca Anglia, să devină o monarhie. Aşa că prinţul Otto de Bavaria a fost instaurat drept primul Rege al Greciei, iar unii bavarezi, ca familia Fuchs, s-au stabilit în ţară unde au pus bazele unor afaceri.

Ceea ce este vândut acum ca bere grecească există tocmai din cauza amestecului imperialist în ţară, făcut de ţări europene puternice. 

Dacă vedem acum măsuri de austeritate dure propuse de nemţi este pentru a ne confirma o tendinţă teutonă de a interveni şi de a profita de problemele domestice ale ţărilor mai sărace, continuă jurnaliştii „Daily Beast“.

Grecii au fost creatorii democraţiei, iar nemţii doar un trib nomad

În Atena, la doar câţiva kilometri de Acropole, există străzi numite după greci iluştri: Sofocle, Euripide, Menander, Pericle, Tezeu, Socrate. Politicienii greci contemporani adoră să invoce gloria anticilor: grecii au dat civilizaţia lumii! Democraţia, matematica, medicina, tragedia – orice lucru important din lume a luat naştere în Grecia Antică!

În ultima vreme, aceste pretenţii de măreţie culturală au căpătat implicaţii mai dure: Voi nemţii sunteţi, de fapt, barbari nomazi, în timp ce strămoşii noştri au construit Acropole!, spun grecii.

Însă moştenirea intelectuală a Greciei Antice merită să influenţeze mai mult decât numele unor străzi sau sloganurile unor politicieni care compară nemţii cu oamenii cavernelor. Multe analize ale crizei economice europene de acum sunt moraliste, însă puţin critici abordează etica în sensul ei original grecesc: caracter şi obiceiuri.

Un sfat, care ar fi extrem de nepopular, dar socratic, ar suna în felul următor: dacă ai o avere suficientă pentru a-ţi satisface nevoile esenţiale, cea mai sigură cale către mai multe bogăţii este să te obişnuieşti să vrei mai puţine lucruri. Această cugetare poate că este simplistă, dar este un pas crucial în repararea Hellas şi nu numai, conchide „Daily Beast“.