VIDEO Adevărul Live cu ambasadorul României la Londra, Ion Jinga: Avem toleranţă zero faţă de orice tip de infracţiuni

Adevărul Live: Ion Jinga, ambasadorul României la Londra, în dialog cu jurnalistul Cristian Unteanu 

Excelenţa Sa ambasadorul României în Marea Britanie a dezbătut alături de corespondentul de presă la Bruxelles, Cristian Unteanu, problemele cu care se confruntă cetăţenii români care locuiesc în Regatul Unit, atacurile presei britanice la adresa imigranţilor din Europa de Est şi modul în care autorităţile române gestionează aceste situaţii.

Principalele declaraţii ale E.S. ambasadorul Ion Jinga

Cu siguranţă imaginea unei ţări nu corespunde întotdeauna realităţii, şi uneori realitatea este cosmetizată. Şi pentru asta intervin echipele de lobby, oamenii care au misiunea să facă imaginea.

Imaginea poate să însemne la începutul unor negocieri, sau când avem ceva de rezolvat, un avantaj sau un handicap pentru punctul de la care porneşti.

Eu nu spun că m-am confruntat cu astfel de probleme. Imaginea intervine atunci când întelegi anumite reguli, jocuri, centrele de putere. Dacă ştii codul de acces, înţelegi ce se întâmplă. Dacă nu, citeşti în cărţi ce s-a întâmplat acolo unde ai fost şi tu.

Imaginea României din ultimii 20 de ani

C.U. Toate aceste imagini pe care le-am transmis din România s-au transformat în nişte patternuri: România o ţară cu probleme.

I.J. Aş spune că imaginea negativă este doar o secvenţă din imaginea de ansamblu şi nu reflectă realitatea. De exemplu, problemele cu orfanii, promovate de baronesa Nicholson, pe care o cunoaştem amândoi, era parte dintr-un joc de putere, într-o perioadă în care toată lumea ne spunea ce să facem.

Eu aş vrea să vorbim despre cei 5000 de români din 35 de universităţi britanice, unde aceştia sunt consideraţi foarte buni studenţi. Sau cei 2000 de medici români din Marea Britanie, care sunt foarte apreciaţi. Sau cei 1000 de români din City-ul bancar al Londrei. 

Poziţia guvernului britanic este foarte clară: la 1 ianuarie 2014 restricţiile vor fi ridicate. Iar premierul a spus clar, în marea lor majoritate românii din Marea Britanie muncesc onest şi sunt apreciaţi de angajatori, restul sunt opinii.

Este o inclinaţie a presei britanice spre critici asupra străinilor în general.

Vorbim de un context totuşi diferit faţă de primul val din 2004, când au întrat statele est-europene şi a existat primul val de lucrători străini. Momentan, Marea Britanie vrea să îşi redefinească relaţia proprie cu Uniunea Europeană. În plus, se resimt şi efectele crizei economice. În acelaşi context, creşte influenţa partidului populist UKIP în sondaje.

S-a vorbit mult de polonezi, dar prezenţa lor a fost binevenită pe piaţa muncii. S-a creat o furtună unde trebuia arătat vinovatul de servici. Dar nu putem permite unei conjucturi să stabilească regulile. Iar autorităţile române au fost foarte categorice şi credibile. La nivelul rapoartelor din Parlamentul britanic, percepţia despre România şi dialogul cu ambasada sunt excelente în acest moment.

În conformitate cu statisticile europene, România are la nivel de stat o infracţionalitate dintre cele mai scăzută de la nivelul Uniunii Europene. 

Concetăţenii noştri implicaţi în infracţiunile din Marea Britanie comit infracţiuni minore. Dar noi am transmis un mesaj clar: toleranţă zero faţă de orice grup care afectează imaginea de ansamblu a celor care muncest onest în Regat.

Încercăm totuşi să ajutăm acele grupuri mici de oameni care nu comit infracţiuni majore, dar sunt foarte vizibili în societatea britanică. Din totalul oamenilor fără adăpost din Westminster, doar 9% au cetăţenie română. Din păcate, ai noştri stau în grupuri şi în zone aglomerate, cu tradiţie. Devenind vizibili, jenează comunitatea, din păcate.

Am avut în iunie şi iulie, două operaţiuni ale poliţiei metropolitane împreună cu Ambasada României, de soluţionare a acestei probleme şi au acceptat voluntar să fie repatriaţi, iar mai apoi au fost preluaţi de ofiţeri ai forţei de muncă. Încercăm să găsim soluţii. 

Totuşi vorbim de o comunitate care nu se află numai în România, şi care trebuie cumva ajutată să se integreze. Dar Guvernul a adoptat câteva măsuri sociale pentru ei: accesul la locul de muncă, la educaţie, samd.

Autorităţile române spun de mulţi ani, că nu putem trata problema acestui grup, dacă nu există o strategie la nivel european, pentru a nu încălca drepturile Uniunii. E nevoie de coordonare şi de înţelegere la nivelul statelor europene.

La Belfast, a avut loc acum câţiva ani un atac rasist- trei case de romi au fost incendiate. Am ajuns la faţa locului şi am descoperit că acolo locuiau aproximativ 100 de cetăţeni români de etnie romă, în cele trei case. Iar şeful poliţiei locale- deşi considera că sunt mult prea mulţi locuitori pentru spaţiul a trei locuinţe- a fost foarte deschis şi poliţia s-a oferit să le găsească locuri de muncă. Dar ne-am lovit de o problemă: nu aveam nicio pregătire.

S-a făcut repatrierea şi din păcate s-au întors după o lună. Ulterior, la ceva timp, am vizitat o şcoală irlandeză unde erau şi aproximativ 20 de copii de etnie romă, care erau printre cei mai buni. Deci performează, dacă au acces la educaţie.

Pentru membrii tineri ai etniei rome şansa este accesul la educaţie. România are programe, locuri gratuite în licee, facultăţi.

Am văzut strategia naţională pentru comunitatea română şi sunt lucruri care se întâmplă, dar trebuie totuşi să existe şi implicarea comunităţii, pentru că altfel nu putem rezolva situaţia.

Ieşirea Scoţiei din Marea Britanie

Situaţia este simplă: pe 14 septembrie 2014 va avea loc un referendum. Politicienii fac campanii, dar populaţia va decide în final.

Din ultimele sondaje, susţinătorii independenţei Scoţiei sunt mai puţini de o treime.

Scoţia are un guvern local, şeful acelui guvern este First Minister. Competenţele lor ţin de zona culturală, investiţii, nimic care să ţină de Apărare, Securitate, Politică Externă.

Ieşirea Marii Britanii din UE

Ca ambasador, dar şi cetăţean român şi european, mi-aş dori ca Regatul Unit să rămână în Uniune. Mediul de afaceri britanic este aproape în totalitate în favoarea rămânerii în UE. Există contribuţia pe care Marea Britanie o aduce la patrimoniul european: este cea mai veche democraţie modernă din lume. Peste 1 an şi jumătate vor sărbători 800 de ani de la Magna Charta Libertatum, pe care s-a clădit statul de drept.

Marea Britanie este un mare jucător în politica mondială. Britanicii sunt pragmatici, ei nu gândesc în termeni de sentimente, ci de interese şi ţin la cuvântul dat; este ceea ce ei numesc: „gentlemen”s agreement“.

„Noi nu avem prieteni veşnici şi nici duşmani eterni. Eterne şi veşnice sunt interesele noastre“ –definiţia perfectă pentru interesele unei ţări, care trebuie apărate. Iar diplomaţia română face acest lucru, fiţi convins de acest lucru.

Relaţia România – Marea Britanie

Avem un parteneriat strategic, updatat în 2011, pentru că devenisem membrii ai UE. Şi datorită acestui parteneriat există un dialog permanent.

Un rezultat palpabil: cifrele schimburilor economice dintre Londra şi Bucureşti. Avem o creştere de 33% a exporturilor româneşti pe piaţa britanică faţă de anul trecut. Estimăm comerţul cu Marea Britanie la 3 miliarde de euro, cu 60% mai mult decât în 2009.

Avem o balanţă pozitivă în relaţia cu Marea Britanie, nu sunt multe ţări cu care avem un asemenea rezultat. Adică exportăm mai mult decât importăm: 313 milioane de euro în primele trei luni din acest an.

Expertiza românească în domeniul apărării şi securităţii este foarte apreciată în Regat.

Mai mult, colaborăm foarte bine cu poliţia britanică, iar britanicii menţionează cooperarea cu autorităţile române ca exemplu de bune-practici.

Consultarea în materie de afaceri europene este un alt punct în care avem o relaţie bună cu Londra- discutăm şi ne consultăm foarte bine cu partenerii noştri.

 

citeste totul despre: