INTERVIU Gerti Bogdani, parlamentar albanez: Sper că România va recunoaşte în curând independenţa Kosovo

Gerti Bogdani, unul dintre cei mai tineri politicieni albanezi, a discutat în exclusivitate pentru „Adevărul“ despre aspiraţiile europene ale Albaniei, prejudecăţile pe care le înfruntă ţara sa şi despre ce şi-ar dori de la România.

Bogdani face parte din generaţia de lideri tineri ai micului stat balcanic, cu o pregătire profesională solidă şi al cărui parcurs politic a fost marcat de o constantă ascensiune. Kosovo, corupţia, preconcepţiile despre Albania şi ce îi poate ea oferi Uniunii Europene sunt subiectele pe care parlamentarul de la Tirana a dorit să le clarifice pentru publicul din ţara prietenă, aşa cum îi place să o numească, România.  

Adevărul: Ştiu că faceţi parte din comitetul pentru integrare europeană. Săptămâna aceasta, liderii de la Bruxelles au discutat dacă să acorde sau nu Albaniei, statutul de ţară - candidată la Uniunea Europeană. Au fost cel puţin două amânări, în 20010, 2011. Care sunt aşteptările dvs.? *

Gerti Bogdani: Am sperat că va fi un răspuns pozitiv de această dată, din moment ce Comisia Europeană a recomandat în acest an statutul de candidat pentru Albania.  Şi a făcut recomandarea fără niciun fel de condiţii. În anii precedenţi au existat condiţii pentru ţara mea, condiţii care nu se referau la reforme, pentru că Albania a reuşit să avanseze foarte mult în realizarea reformelor şi îndeplinirea obiectivelor strategice. Principala problemă a fost chestiunea politică. Sau mai bine spus, motivul principal pentru amânările din ultimii ani a fost situaţia politică. În 2009, Parlamentul a fost boicotat de Opoziţie, au existat proteste, manifestaţii, erau tensiuni interne, astfel că UE nu a acordat Albaniei statutul de candidat. Chiar şi anul trecut când erau doar trei condiţii, doar trei legi care să fie promulgate, Opoziţia s- folosit de amânări şi apoi nu a mai votat. Astăzi, Opoziţia de atunci-socialistă- este la guvernare, sub conducerea prim-ministrului Edi Rama, care atunci când era în Opoziţie obişnuia să blocheze totul. Deşi se întâmplă peste tot, cred că atunci când vine vorba de un obiectiv atât de important ca aderarea la UE, de interes naţional, ar trebui să privim dincolo de culorile politice. Nu ar trebui să fie o problemă de centru-dreapta sau centru stânga, socialişti sau democraţi. Procesul de integrare în UE este o chestiune care îi afectează pe toţi albanezii.

Cât de importantă este pentru Albania aderarea la spaţiul UE? Am văzut ce s-a întâmplat cu Parteneriatul Estic şi practic cu primii paşi ai unei viitoare extinderi către est. Acum, cei de la Bruxelles spun că este foarte important ca UE să se concentreze spre extinderea în Balcanii de Vest.

Este foarte important. Înainte de toate, trebuie să vă spun că albanezii susţin integrarea în UE în procent de 95%, deci este foarte clar cât de mult ne dorim acest lucru. Trebuie de asemenea să luăm în considerare şi stadiul în care sunt celălate ţări din regiunea noastră. Restul statelor sunt în faţa Albaniei, când vine vorba de procesul de integrare. E vorba de Serbia, Muntenegru, Macedonia, care are deja statului de stat-candidat. Dar când ne referim la stabilitate, economică dar şi politică, reforme, Albania este mult mai avansată decât statele vecine. Singurul punct la care suntem în urmă este legat de procesul de integrare în UE. De aceea cred că statutul de stat - candidat trebuie acordat, pentru că a fost amânat prea mulţi ani, cel mai probabil din cauza politicii din Albania sau a politicienilor albanezi. Eu cred că şi pentru UE ar fi important ca ţara mea să avanseze în procesul de integrare, pentru că putem observa foarte bine ce se întâmplă în Ucraina, unde ar fi trebuit să existe o evoluţie pe acest drum de ani de zile.

Ce ar putea să aducă în plus Albania Uniunii Europene? Ceva ce nu are deja de la restul de 28 de state membre.

În primul rând, securitate şi stabilitate în regiune. Pentru că Albania este membru NATO. Alături de Croaţia, aflată UE, este singura ţară din regiunea Balcanilor de Vest integrată în Alianţa Nord-Atlantică. În plus, suntem un stat înconjuraţi de albanezi, în statele vecine, practic în cinci ţări diferite. Deci este un factor important de stabilitate, iar dacă am face parte din Uniunea Europeană această stabilitate ar fi garantată şi mai bine. Desigur, din punct de vedere economic, Albania este o economie mică şi nu ar putea aduce mari stimulente economiei europene. Este, însă, important să menţionez că atunci când toată Europa se afla în mijlocul unei mari crize , iar multe ţări UE aveau o creştere negativă, ţara mea a reuşit să îşi menţină o creştere economică pozitivă, sub guvernul premierul Berisha. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem exporta în UE este coexistenţa religioasă. Albania este o ţară care are cele trei mari religii: islamism, catolicism şi ortodoxism. Este, într-adevăr majoritar musulmană, dar timp de secole albanezii au convieţuit în pace şi niciodată nu a existat vreun conflict religios. Iar acest lucru este, în opinia mea, un mare atu pentru o ţară mică ca a mea. Avem destule de oferit şi este esenţial şi pentru ţară în sine să fim integraţi în spaţiul european - pentru că apartenenţa la UE implică mai multă responsabilitate, inclusiv pentru politicieni.

Cum merg lucrurile din punct de vedere politic în acest moment în Albania? La putere se află, formaţiunile de centru-stânga, iar guvernul este condus de socialistul, Edi Rama.

Mi-ar plăcea să spun că lucrurile merg bine. Dar în opinia mea, ţara nu înaintează. Una din problemele majore cu care se confruntă în acest moment şi în lunile ce vor urma, este stabilitatea economică. Cum am mai spus, deşi Europa a trecut printr-o mare criză financiară în ultimii ani, guvernul nostru a reuşit să menţină stabilitatea în Albania şi o creştere pozitivă. Aceste lucruri au fost posibile printr-o reformă fiscală strictă şi atent gândită, prin oferirea unor stimulente investitorilor străini- noi suntem o ţară care are printre cele mai mici taxe, de 10%. Practic acest lucru a fost un mare stimulent pentru investitorii străini să vină şi să investească în ţara mea, dar a reprezentat şi o şansă pentru dezvoltarea afacerilor albaneze. Din păcate, guvernul social actual, introduce o creştere graduală a taxelor şi nici nu sunt foarte clari în ceea ce priveşte felul în care vor să implementeze acest lucru. Nu au un model economic clar pe care să îl urmeze. Au crescut datoria publică de două ori în doar câteva luni, comparativ cu ultimele 8 luni din guvernarea noastră. Deci nu cred că ne aşteaptă timpuri prea bune. Desigur, au o majoritate solidă în Parlament şi pot schimba majoritatea legilor, dar important este să ajuţi ţara să evolueze. Şi de aceea, pentru asta, ai nevoie de un spirit de cooperare, de consens, care acum lipseşte. Pentru noi, ca partid de Opoziţie, premierul face lucruri bune, pentru că ne face viaţa mai uşoară, avem ce să contestăm. Dar problema este că îngreunează viaţa albanezilor.

Cu ce ocazie vă aflaţi în România?

La iniţiativa Institutului Republican Internaţional, care a organizat un eveniment pentru Europa Centrală şi de Sud-Est. Este o oportunitate bună să cunosc şi alţi tineri politicieni. Este a doua oară când vizitez România. Anul trecut am venit cu ocazia congresului PPE. Mă bucur să mă aflu într-o ţară care este un prieten vechi al ţării mele. Este ţara în care delegaţia albaneză a stat acum 101 ani, chiar înainte de a declara independenţa Albaniei. În România, există o comunitate importantă,în special studenţi . Şi sper că va fi următoare ţară care va recunoaşte independenţa Kosovo.

Albania şi Kosovo vor fi din nou unite când se vor afla în interiorul familiei europene

Aţi atins un subiect sensibil. Dacă Kosovo ar fi pe deplin recunoscut ca stat independent în Europa, ce ar urma? Cum vedeţi viitorul său?

În primul rând, trebuie să subliniez faptul că situaţia statului Kosovo este unică, nu putem vorbi de precedente. Ştiu temerile României, problemele cu minoritatea maghiară. Dar cred că România face paşi spre recunoaşterea independenţei. Noi, cel puţin, aşa sperăm, luând în considerare istoria prietenoasă dintre ţările noastre. E important pentru Kosovo să fie recunoscut ca stat independent de toate statele UE, pentru că deja a început un proces de integrare, desigur aflat în stadii incipiente. Cred că într-o zi vor fi integraţi în Europa. Acum a fost demarat procesul pentru liberarizarea vizelor. Cred că cel mai important lucru pentru populaţie- libera circulaţie a persoanelor, în special a tinerilor.

Este posibilă o unire a Kosovo cu Albania?

Aşa cum am mai spus, Albania este o ţară înconjurată de albanezi, la nord, est şi sud. Istoria a făcut ca lucrurile să fie aşa. Ne-am declarat independenţa de Imperiul Otoman acum 101 ani , dar apoi ţara a fost împărţită. Astăzi suntem numai o treime din ceea ce eram.

S-a întâmplat şi României şi sunt atâtea alte exemple în Europa...

Ceea ce vreau să spun este că Albania şi Kosovo vor fi din nou unite când se vor afla în interiorul familiei europene, în UE.

Şi românii au auzit aceste vorbe, la Chişinău.

Pentru că asta înseamnă Uniunea Europeană- un loc fără graniţe, fără bariere.

Cum s-a schimbat Albania de la integrarea în NATO?

Parteneriatele noastre strategice nu s-au schimbat odată cu aderarea la NATO, mai ales pentru că Statele Unite sunt cel mai important partener strategic şi aliat al nostru şi ne-a susţinut intrarea în Alianţa Nord-Atlantică. Am continuat să fim prezenţi în majoritatea misiunilor de menţinere a păcii din lume, suntem de asemenea, prezenţi în aproape toate misiunile militare ale NATO. Capabilităţile noastre militare sunt mici, dar cel mai important lucru este că suntem prezenţi, ne implicăm, contribuim. Vreau să vă spun că cea mai importantă schimbare nu este tangibilă, ci o simţi în viaţa de zi cu zi. Mai ales atunci când vorbeşti cu oamenii şi discuţia ajunge la NATO. Este vorba de sentimentul de securitate şi apartenenţa la un club foarte important. În plus, este o garanţie pentru străini, pentru investitorii străini, care atunci când verifică detalii despre Albania văd că suntem în NATO, se simt mai siguri şi vor să vină. Din aceste puncte de vedere, ne-a ajutat foarte mult apartenenţa la NATO.

 Tirana este una dintre cele mai sigure capitale europene

Care sunt cei mai importanţi parteneri de investiţii?

Investitorii germani, austrieci, norvegieni mai nou în sectorul energetic, companiile turceşti în finanţe, italienii în domeniul IMM-urilor, coorporaţiile elene în sectorul bancar şi cel al telecomunicaţiilor. În afara acestora, înregistrăm o dezvoltare foarte bună a turismului: când partidul Democratic a venit la putere în 2004 aveam aproximativ 400.000 de turişti sau vizitatori pe an, iar în 2012 înregistram deja 5 milioane anual. Avem o zonă montană impresionantă, dar şi un litoral frumos în sud. Acolo natura e încă nealterată de construcţii şi aglomeraţie şi cred că asta este una dintre principalele atracţii. Oamenii sunt foarte prietenoşi, mâncarea este bio, şi în plus foarte gustoasă fiind bucătăria balcanică.

În general, oamenii nu ştiu prea multe lucruri despre Albania. Sau cel puţin primează prejudecăţile negative. Care sunt caracteristicile pozitive ale ţării dvs, pe care europenii nu le cunosc?

Se ştie că Albania a avut unul dintre cele mai dure regimuri comuniste din Europa. De aceea, transformare şi dezvoltarea a fost foarte grea în ultimii 20 de ani. Imaginea este o percepţie şi este foarte greu să schimbi percepţia oamenilor. Dar ştiu că atunci când străinii, europeni sau nu, vizitează Albania toate percepţiile se risipesc. Fiecare străin care vizitează Albania fie se reîntoarce fie recomandă ţara altor cunoştinte şi prieteni. Mai mult, albanezii călătoresc acum în întreaga lume şi avem exemple de artişti, muzicieni, scriitori şi sportivi, şi sunt cei mai buni ambasadorii ai ţării. Cu cât vor avea mai mult succes, cu atât imaginea Albaniei va fi mai bună. Legat de percepţiile negative despre siguranţa internă, trebuie să vă mărturisesc că Tirana este una dintre cele mai sigure capitale europene, în ultimii şase ani. Cu fenomenul corupţiei ne luptăm foarte mult, dar el oricum există în orice ţară. Este un proces în permanentă derulare, nu poţi să îl eradichezi peste noapte. Voinţa este importanţă. 

Recent, Albania a refuzat să accepte distrugerea armelor chimice siriene pe teritoriul său, după ce populaţia a manifestat în număr mare pe străzile Tiranei. Vă bucuraţi că a existat o voce aşa puternică a poporului?

Cred că a fost cel mai bun semnal cu putinţă către aliaţii noştri, SUA, pentru că am demonstrat că cetăţenii noştri se implică şi Albania ca ţară are o societate civilă foarte responsabilă. O parte negativă a fost, din păcate, modul în care premierul a încercat să gestioneze situaţia aceasta şi să nu împărtăşească informaţii , în timp ce lua această decizie în numele tuturor. Această decizie ar fi afectat viaţa tuturor cetăţenilor. Sunt bucuros din două motive: primul, pentru că armele nu au fost aduse în Albania şi, pentru că alături de cetăţeni, eu ca lider tânăr şi tată, m-am opus atât în Parlament, cât şi prin intermediul mass-media. Iar, în al doilea rând, aşa cum am mai spus, prim-ministrul ne-a făcut misiunea mai uşoară în numai 60 de zile de mandat, nouă, celor din Opoziţie. Oricum, oamenii au arătat că le pasă, că îşi pot face vocea auzit într-un mod civilizat- a fost unul din cele mai paşnice proteste posibile. Organizatorii protestelor au rămas să cureţe străzile după ce s-au încheiat manifestaţiile, deci au oferit lumii un exemplu.

* La încheierea Consiliului European de la Bruxelles, în cursul zilei de vineri, premierul britanic David Cameron a anunţat că va bloca acordarea statutului de ţară-candidată la UE pentru Albania, folosind ca motivaţie “valul masiv de imigranţi” care ar putea invada spatiul european. Anterior, în decursul acestei săptămâni, şi Olanda îşi exprimase opoziţia faţă de avansarea discuţiilor cu Albania.

Cu toate aceste, Comisia Europeană a emis o recomandare pozitivă şi 11 state membre au trimis o scrisoare deschisă Lituaniei, care deţine preşedinţia Consiuliul European, exprimându-şi susţinerea faţă de avansarea negocierilor cu Albania.