INFOGRAFIE Cum s-a blocat planul rapid de relansare post-COVID
0
Primul summit fizic al liderilor UE din perioada pandemiei de COVID-19 este marcat de tensiuni pe tema planului de relansare, cu Charles Michel, Angela Merkel şi Emmanuel Macron negociind ore în şir cu grupul aşa-numtelor „ţări frugale”.
Prevăzut iniţial pentru două zile, şi anume vineri şi sâmbătă, summitul special al UE, consacrat în mare parte chestiunilor bugetare, s-a prelungit la trei, incluzând şi duminică, din cauza dezacordurilor. Mai mult, potrivit premierului finlandez, ar putea dura chiar şi luni dimineaţă. Negocierile sunt intense în spatele uşilor, în timp ce reproşurile şi acuzele între statele membre nu lipsesc în faţa camerelor de filmat.
„Dacă summitul eşuează, asta se întâmplă din două motive: opoziţia persistentă a (premierului italian Giuseppe, n. red.) Conte (la mecanismul de, n. red.) unanimitate cerut de (premierul olandez Mark, n. red.) Rutte şi insistenţa (premierului finlandez Sanna, n. red.) Marin şi a lui Rutte în privinţa statului de drept”, a anunţat pentru AFP un diplomat european după discuţiile aprinse de sâmbătă, care s-au prelungit până seara târziu.
Charles Michel (primul din stânga) discutând duminică dimineaţă cu Angela Merkel, Emmanuel Macron şi Ursula von der Leyen FOTO EPA-EFE
Propunerile UE şi încăpăţânarea „frugalilor”
Duminică dimineaţă, cancelarul german Angela Merkel, a cărui ţară asigură preşedinţia rotativă a UE, avertiza că „este posibil să nu se ajungă la niciun rezultat”, calificând ziua drept „decisivă”. La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron, care susţine planul de relansare alături de Germania, atenţiona că un „compromis” nu ar putea fi atins cu preţul ambiţiosului proiect european.
De la repartizarea granturilor şi a împrumuturilor, la condiţiile de acordare a fondurilor respective, punctele de disensiune s-au dovedit a fi destul de mari.
Confruntată cu o recesiune istorică, Comisia Europeană a propus un pachet de relansare în valoare 750 de miliarde euro pe lângă un buget pe termen lung al UE (2021-2027) în valoare de 1.074 de miliarde de euro. Pachetul de relansare a fost împărţit în două: 500 miliarde euro sub formă de granturi şi 250 miliarde euro în credite pentru ţările cele mai afectate de pandemia COVID-19. Această propunere a fost blocată de grupul „ţărilor frugale”, cu Olanda în frunte, sprijinită de Austria, Suedia şi Danemarca, plus Finlanda. Ori, pentru a fi aprobat, planul are nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre UE.
Sâmbătă, preşedintele Consiliului European Charles Michel a propus ca valoarea pachetului să rămână neschimbată, adică 750 de miliarde de euro, dar valoarea granturilor să scadă de la 500 la 450 de miliarde de euro, iar valoarea împrumuturilor să crească de la 250 la 300 de miliarde de euro. Dar „Frugalii” preferau în mod clar creditele, care trebuie rambursate, în locul granturilor. Duminică, au propus o variantă de 350 de miliarde subventii, plus 350 de miliarde credite.
În plus, Michel a sugerat o nouă abordare, aşa-zisa „frână de super urgenţă”, care ar permite oricărei ţări îngrijorate în legătură cu plata fondurilor de relansare să se adreseze fie la Consiliul European, fie către miniştrii de Finanţe din UE. A fost vorba de un răspuns dat lui Mark Rutte, care reclama ca planurile naţionale să fie validate în unanimitate de cei 27 pentru a se asigura ca fondurile acordate ţărilor din Sud, considerate mai laxiste în materie bugetară, să fie cheltuite în mod convenabil. Însă această propunere echivalează de facto cu un drept de veto pentru fiecare capitală, stârnind îngrijorări din partea Italiei şi Spaniei, care se tem să se trezească în faţa obligativităţii efectuării unor reforme economico-sociale, cum ar fi piaţa muncii, pensiile etc.
În a treia zi de summit, Merkel şi Macron s-au întâlnit iniţial cu Michel pentru a decide cum să înduplece Olanda şi aliaţii săi „frugali”. Merkel şi Macron au discutat şi cu Conte, a cărui ţară ar fi, alături de Spania, unul dintre principalii beneficiari ai planului.
Summitul propriu-zis a fost reluat la prânz, după ce sâmbătă seara se încheiase pe un ton „foarte dur” între Merkel şi Macron, pe de o parte, şi „Cei patru frugali”, plus Finlanda, pe de altă parte, potrivit mai multor surse diplomatice consultate de AFP.
Orban: Rutte vrea să „pedepsească financiar” Ungaria
Un alt subiect delicat a fost legarea fondurilor de respectarea statului de drept, o propunere care a iritat Ungaria şi Polonia, două ţări aflate în prezent în colimatorul UE pentru atacurile la adresa drepturilor omului şi independenţei justiţiei.
De altfel, premierul ungar Viktor Orban l-a acuzat duminică pe Mark Rutte că vrea să „pedepsească financiar” Ungaria insistând pe acest aspect. Mai mult, liderul de la Budapesta a sugerat că ar fi vorba chiar de o chestiune personală.
„Nu ştiu din ce motiv personal premierul olandez mă detestă pe mine sau Ungaria. Însă el atacă atât de dur. Şi el spune foarte clar că din cauza faptului că Ungaria, în opinia lui, nu respectă statul de drept, că ea trebuie să fie pedepsită financiar” a declarat Viktor Orban de la Bruxelles, potrivit AFP.
Budapesta estimează că există alte mecanisme în tratate privind garantarea statului de drept. Conforma lui Orban, înfiinţarea unui nou mecanism ar necesita „săptămâni de negocieri”, pentru că ar trebui modificate tratatele.
Ungaria este vizată în present de o procedură de sancţionare în baza „Articolului 7”, declanşată de Parlamentul European. Mai multe audieri au avut loc în Consiliul de miniştri pentru a discuta asupra situaţiei din Ungaria, însă nu a fost luată nicio decizie, notează AFP.
Problema statului de drept a fost îndelung discutată sâmbătă seara în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern din UE. Un diplomat european a declarat că Mark Rutte şi Sanna Marin au susţinut puternic propunerea asupra statului de drept.
La fel ca Ungaria şi Polonia, Slovenia se opune unei asemenea condiţionări, în timp ce Bulgaria nu s-a declarat împotrivă. „Aseară (sâmbătă seară, n. red.) i-am sprijinit într-o manieră foarte fermă pe acei colegi care au vorbit în favoarea statului de drept”, a spus premierul bulgar Boiko Borisov înaintea reuniunii de duminică.
„Rar am văzut în şapte ani poziţii atât de diametral opuse asupra multor puncte”, a conchis Xavier Bettel, referindu-se la perioada de când este premier al Luxemburgului.
INFOGRAFIE Planul de relansare prevăzut iniţial
Se încarcă comentariile...
