EXCLUSIV Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Scutul antirachetă nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg / Foto MEDIAFAX
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg / Foto MEDIAFAX

Într-un articol pentru „Adevărul“, Jens Stoltenberg,  secretarul general al NATO, a prezentat  scopul prezenţei elementelor scutului antirachetă în România. Scopul NATO e clar: să ne protejeze cetăţenii şi teritoriul de orice ameninţări.

Acestea includ atacurile convenţionale pe cale terestră, aeriană sau maritimă, dar şi ameninţarea reală de rachetele balistice din afara zonei euro-atlantice. Multe ţări dezvoltă programe de rachete balistice. Iar noi, ca alianţă defensivă, nu putem ignora ameninţarea. Apărarea anti-rachetă este un instrument important pentru misiunea centrală a NATO de apărare colectivă.

Din acest motiv cei 28 de lideri ai Alianţei au decis, la Summitul de la Lisabona din 2010, să dezvolte capacitatea de apărare antirachetă. De atunci, construim sistemul într-un mod transparent.

Programul nostru de apărare antirachetă reprezintă o investiţie pe termen lung. Scopul nostru este să obţinem o acoperire totală şi protecţie pentru aliaţii europeni ai NATO faţă de atacurile cu rachete balistice din afara zonei euro-atlantice.

Prin intermediul Abordării Europene Adaptative în Etape, Statele Unite fac o investiţie majoră în apărarea noastră colectivă. Cele patru nave americane multi-misiune Aegis desfăşurate acum în Spania vor reprezenta o contribuţie semnificativă la sistemul de apărare antirachetă al NATO.

Aflat într-o călătorie în Statele Unite, primăvara trecută, am văzut cu ochii mei de ce sunt capabile aceste impresionante nave: să urmărească ţinte multiple la sute de mile distanţă, să doboare rachete în aer.

Săptămâna aceasta, vom face un pas important înainte. Odată cu activarea scutului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, România, capacitatea noastră creşte semnificativ prin acoperirea defensivă a teritoriul NATO în faţa atacurilor cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune.

Le sunt recunoscător Guvernului român şi poporului român pentru contribuţia pe care au avut-o la apărarea colectivă a NATO în găzduirea noului scut şi sunt onorat că pot participa la ceremonia de inaugurare a acestuia.

La fel de importantă este şi decizia Poloniei de a găzdui un Aegis Ashore la Redzikowo, unde lucrările de construcţie încep vineri şi care urmează să fie operaţional în 2018.

Împreună, cele două elemente din România şi Polonia vor creşte puternic capacităţile noastre defensive.

Alţi aliaţi NATO au şi ei rolurile lor. Spania furnizează o bază pentru navele Aegis. Germania furnizează un centru de comandă pentru apărarea antirachetă. Turcia găzduieşte o staţie radar de avertizare timpurie. Regatul Unit investeşte în radare la sol. Danemarca şi Olanda îşi dotează fregatele cu noi radare.

Important este că sistemul pe care îl construim este de apărare, aşa cum sugerează şi numele său.

Proiectilele pe care le folosim nu conţin explozibili, ci funcţionează ca un „pumn“ pentru ţintele din cer. Cu alte cuvinte, noi nu le putem utiliza în scop ofensiv.

Sistemul nu reprezintă vreun pericol pentru descurajarea nucleară strategică a Rusiei. Atât geografic, cât şi fizic, este imposibil ca sistemul NATO să doboare racheste balistice intercontinentale ruseşti. Interceptorii sunt puţini ca număr şi nici nu sunt poziţionaţi mai la sud şi mai aproape de Rusia.

Le-am comunicat în mod repetat acest lucru autorităţilor ruse. Cu toate acestea, Rusia a refuzat propunerile NATO de cooperare în domeniul apărării antirachetă, inclusiv de stabilire a unor centre comune şi a unui regim pentru asigurarea transparenţei în privinţa apărării antirachetă. În 2013, Moscova a renunţat unilateral la dialogul cu NATO pe această temă.

NATO va continua să dialogheze cu Rusia. Şi, mai ales în clipa de faţă, când tensiunile sunt mari, menţinerea unor canale de comunicare deschise este cu atât mai importantă. În acelaşi timp, NATO va continua să-şi consolideze sistemul de apărare, în scopul de a ne asigura Aliaţii în faţa ameninţărilor, inclusiv a rachetelor balistice.

În calitate de secretar general al NATO, sunt foarte mândru de eforturile depuse de Alianţă în domeniul apărării antirachetă. Suntem determinaţi în eforturile noastre de a ne proteja naţiunile. Avem personal militar de mare calibru, care a dezvoltat, a construit şi operează acum unele dintre cele mai avansate tehnologii din lume pentru a ne asigura securitatea.

Succesul nostru arată, totodată, importanţa lucrului în echipă la nivel transatlantic - ceea ce dovedeşte că suntem în curs de adaptare pentru un viitor incert care îşi doreşte de la Alianţa celor 28 să investească în apărarea colectivă.

Nu putem şti dinainte în mod sigur ce provocări ne aşteaptă. Ne-am învăţat bine lecţia în cei 67 de ani de istorie a NATO. Dar am învăţat, de asemenea, importanţa faptului de a fi pregătiţi să ne apărăm naţiunile în faţa tuturor ameninţărilor, în orice moment. Ceremonia de la Deveselu şi începerea lucrărilor la Redzikowo se înscriu în acest demers şi reprezintă paşi importanţi înainte.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite