Subiectul este interesant, cred, deoarece a fost extrem de discutat şi disputat în ultima perioadă în România, poate mai mult la noi decât în oricare dintre Statele membre opinia publică arătându-se interesată, chiar pasionată de un subiect, adevărat foarte dureros, dar în general ignorat în raport cu alte teme care ţin prima pagină a agendei actualităţii europene.

Aceasta fiind situaţia, iată un rezumat al datelor conţinute în acest raport pe care-l puteţi consulta integral, cum v-am obişnuit, în finalul acestui text. Datele prezentate sunt conţinute în Sumarul Executiv şi Comunicatul de presă, ambele primite de la Consiliul Europei.

Astfel, se spune în Raport, numărul persoanelor aflate în închisorile din Europa a înregistrat (între 2014-2015) o scădere de 6,8%, asta cu toate că în 15 dintre Statele Membre (printre care se află şi România) continuă să se pună problema suprapopulării carcerale.

În 2014, în Europa erau încarcerate 1.404.398 de persoane, cu 102.808 mai puţin decât în anul precedent. Procentul de încarcerare (procentul de populaţie carcerală) care serveşte adesea drept indicator al nivelului de aplicare al politicilor de luptă împotriva criminalităţii, a scăzut şi el cu 7%, trecând de la 124 la 117,7 deţinuţi la 100.000 de locuitori.

Thorbjørn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, remarca faptul că:

„Scăderea numărului de încarcerări în Europa reprezintă o evoluţie pozitivă. Un recurs sporit la sancţiuni alternative nu determină în mod obligatoriu o creştere a nivelului criminalităţii, ci poate ajuta la reinserţia delicvenţilor şi la rezolvarea problemei suprapopulării carcerale”.

România

- Suntem în categoria ţărilor în care s-a înregistrat o reducere a numărului de încarcerări: Grecia (-18,8%), Croaţia (-10,2%), Danemarca (-11,9%), Irlanda de Nord (-9,7%), Olanda (-9,5%), Lituania (-8,8%), România (-8,6%) şi Slovenia.

- Dar ne aflăm pe lista ţărilor unde se înregistrează suprapopulaţie carcerală, dar la un nivel mai modest decât în alte ţări şi în orice caz mai scăzut faţă de datele din rapoartele anterioare. Recordurile de suprapopulaţie carcerală se înregistrează în Macedonia (138 de deţinuţi la o capacitate de 100 în regim normal), Spania (133), Belgia (127), Albania (120), Rep. Moldova (117), Franţa (113) şi Portugalia (113). Noi ne situăm în al doilea grup de ţări: Serbia (106,4), Slovenia (105,8), Italia (105,6), Austria (103,3) şi România (101,3).

Suntem, însă, în fruntea ţărilor care prezintă, statistic, cele mai mari durate ale pedepselor cu închisoarea, având o medie de 37,8 luni, urmaţi fiind de Portugalia (31,3 luni), Republica Cehă (19,9 luni), Estonia (19,9 luni) şi Spania (19.0 luni), asta în comparaţie cu media europeană care este de 9,5 luni.

Mai aflăm din raport că cel mai ridicat procent de încarcerări este în Rusia (430,2 deţinuţi la 100.000 de locuitori), urmează apoi Lituania (277,7), Georgia (274,6), Azerbaidjanul (249,3), Letonia (223,4), Turcia (220,4) şi Republica Moldova (219,9). Cel mai mic număr de deţinuţi se înregistrează în Olanda (53 la 100.000 de locuitori), apoi Finlanda (54,8), Danemarca (56,1) şi Suedia (58,6).

Interesant este că, din totalul deţinuţilor, o cincime (mai exact 18,7%) erau condamnaţi pentru infracţiuni legate de traficul de stupefiante, în unele state proporţia fiind mai mare, adică de 25% sau chiar mai mult (Italia, Georgia, Azerbaidjan, Estonia, Cipru, Luxemburg, Muntenegru şi Rusia).

Semnificativ mi se pare şi faptul că un deţinut din patru (24,7%) efectuează pedepse cu închisoarea de 1-3 ani, iar ponderea deţinuţilor cu pedepse mai mici de 1 an rămâne relativ mare (13,5%), iar cea deţinuţilor condamnaţi la pedepse foarte luni (10 ani şi mai mult) sau la închisoare pe viaţă şi măsuri deosebite de securitate este acum, la nivel european, de 11,4% din totalul populaţiei carcerale.

Foarte interesantă este observaţia privind existenţa unei diferenţe notabile între Europa occidentală şi ţările din centrul şi estul UE în ce priveşte numărul de cetăţeni străini deţinuţi în penitenciare. În ţările din Europa centrală şi de est, procentul este minimal, în timp ce este ridicat în ţările din Europa occidentală: în 16 administraţii penitenciare din această zonă, 1 din patru deţinuţi era străin. Iar cetăţenii străini reprezintă 10,8% din totalul populaţiei carcerale în Europa la nivelul anului 2015.

În fine, o chestiune pe cât de interesantă, pe atât de surprinzătoare: conform datelor din raport, la nivelul anului 2014, media sumelor cheltuite pentru fiecare deţinut din penitenciare era de 52 Euro pentru fiecare deţinut zilnic, adică cu 7 Euro mai mult decât în 2013. Administraţiile penitenciare din cele 44 de ţări care au comunicat aceste date au afirmat că au cheltuit un total de 21 de miliarde de Euro. România a comunicat, pentru 2014, cifra de aprox. 20 Euro/pe zi/per deţinut. Găsiţi toate datele raportate de România la acest capitol la pag. 127 a documentului.

Mai este de adăugat că ancheta SPACE a fost făcută pentru Consiliul Europei de către „Ecole des sciences criminelles” de la Universitatea din Lausanne, sub conducerea profesorului Marcelo Aebi.