EXCLUSIV Summit post-Brexit: concluziile primei zile

Aveţi ocazia să accesaţi aici un document cu circulaţie limitată, cel aflat acum în mapele şefilor de state şi guverne a căror întâlnire începe peste câteva ore. Aceasta este versiunea finală a documentului care va fi adoptat, evident cu excepţia concluziilor de mâine privind Marea Britanie.

O parte dintre acestea vor începe să fie redactate imediat după încheiera dineului de lucru din această seară la care este invitat şi David Cameron.

Veţi găsi o estimare asupra succesului înregistrat până acum în urma încheierii acordului cu Turcia (care a dus, practic, la stoparea fluxului migraţiei pe aşa-numita „Rută Balcanică) dar şi exprimarea îngrijorărilor privind reorientarea fluxului migraţionist pe vechile rute din Mediterana Este amintită nevoia de a dezvolta tipul de acţiuni bi sau multilaterale cu terţe ţări, aşa cum se prevede în documentele Summitului asupra migraţiei de la La Valetta, „toate instrumentele relevante şi fondurile trebuind să fie mobilizate într-un mod coerent”. Cu precizarea că, până în luna septembrie Comisia este invitată să prezine o propunere pentru un plan „ambiţios” de investiţii externe care să fie examinat cu prioritate de Parlamentul European şi de Consiliu.

Este reiterat (la pct. 19) sprijinul pentru Guvernul de Acord Naţional din Libia şi cere tuturor grupurilor din Libia să lucreze ca acesta în calitatea sa de unic guvern legitim din ţară „pentru a asigura restaurarea stabilităţii, lupta împotriva terorismului şi controlul fenomenului migraţionist în Mediterana Centrală. În acest context, Consiliul European salută adoptarea de către Consiliul de Securitate al ONU a Rezoluţiei 2292 şi misiunea extinsă ce revine Operaţiunii Sophia (fost EUNAVFOR, n.n.) în întărirea embargoului asupra armelor în Libia precum şi pentru pregătirea Pazei de coastă libiene”.

Foarte interesant este şi paragraful 21 asupra cooperării UE-NATO:

„Cooperarea a fost discutată în prezenţa Secretarului General NATO. Consiliul European cere o mai mare dezvoltare în continuare a acestei relaţii, în lumina scopurilor şi valorilor noastre comune şi datorită provocărilor fără precedent la Est şi la Sud. Aceste noi ambiţii ar trebui să fie în formula unei cooperări practice accelerate în căteva domenii anume. Noul imbold în cooperarea dintre UE şi NATO se va desfăşura în spiritul unei deschideri depline şi cu totala respectare a autonomiei luării de decizii şi a procedurilor specifice fiecăreia dintre organizaţii, bazat pe principiul incluziunii şi fără a afecta caracterul specific al politicilor de apărare şi securitate ale vreunuia dintre Statele Membre. Preşedintele Consiliului European şi Preşedintele Comisiei Europene vor da o declaraţie comună împreună cu Secretarul General al NATO, în iulie, la Varşovia”.

Desigur, acesta este mesajul excepţional de interesant şi atât de aşteptat de la acest Consiliu, arătând că lunile de negocieri între UE şi NATO pe acest subiect au putut să se finalizeze cu succes, acesta fiind unul dintre elementele de forţă care vor alcătui pachetul decizional ce urmează să fie aprobat la Summitul NATO de la Varşovia. Ca un punct special de atenţie, să reţinem formularea „provocări (de securitate) care vin atât din est cât şi din sud” interpretată drept un acord iniţial asupra unei alte decizii aşteptate la Varşovia, anume anunţarea unei operaţiuni militare comune UE-NATO în Mediterana pentru securizarea zonei de coastă libiene, cu un mandat poate extins şi la alte tipuri de operaţiuni de securitate.

Mesajul privind cooperarea între UE şi NATO are semnificaţii nu numai la nivelul zonei euro-atlantice ci poate, în cazul în care va deveni acord instituţional, una dintre primele mari mişcări pe care „Noua Europă” simte că este nevoie să le certifice pentru a-şi menţine credibilitatea globală şi pentru a semnifica faptul că este „back in business” după scuturătura cu BREXIT.

Revin cu alte amănunte într-o corespondenţă ulterioară.