Drona de la meci

Nu se ştie dacă ziua de 14.10.2014 va rămâne în istoria dronelor sau în cea a fotbalului. În orice caz, a fost prima dată când un aparat de zbor fără pilot a aterizat pe un stadion, în timpul unui meci. Pe care l-a şi distrus.

Partida a opus Serbia Albaniei, pe terenul primei echipe, în calificările pentru turneul din Franţa 2016. În minutul 41 al primei reprize, o dronă care purta un steag al Albaniei Mari a coborât pe terenul de joc. Un fotbalist sârb a apucat drapelul, jucătorii albanezi au reacţionat, s-a ajuns repede la îmbrânceli şi pumni, unii suporteri au ajuns pe gazon, alţii au aprins fumigene şi torţe în tribune, iar minute în şir s-a strigat „omorâţi-i pe albanezi". După jumătate de oră, arbitrul a decis suspendarea meciului.

Adevărul e că organizatorii se temeau de incidente. Aşa se face că au interzis accesul suporterilor albanezi la Belgrad, urmând ca nici fanii sârbi să nu poată asista la returul de la Tirana. Decizia a fost luată cu două zile înainte de primul fluier al arbitrului, aşa că biletele deja cumpărate pentru albanezi au fost returnate federaţiei din Serbia, iar suporterii care s-ar fi gândit să se strecoare în tribune au fost ameninţaţi cu expulzarea. Sârbii mai făcuseră asta atunci când aveau programat, în calificările pentru Mondial, un meci cu Croaţia. Cu albanezii nu mai jucaseră din 1967, adică 40 de ani înainte de proclamarea statalităţii Kosovo, cea mai sensibilă temă a agendei bilaterale în acest moment.

Reacţiile politice au fost foarte interesante. Suporterii albanezi de pretutindeni au ieşit pe străzi şi au sărbătorit incidentele ca pe o victorie. În schimb, fratele premierului albanez, Olsi Rama, aflat în tribuna de la Belgrad, a fost acuzat de ministrul sârb de interne că ar fi avut telecomanda dronei. Acuzatul a negat orice incident, explicând că a fost legitimat, a prezentat paşaportul american şi a fost lăsat în pace. Trebuie precizat că meciul avea loc cu o săptămână înainte de vizita, calificată drept „istorică", a lui Edi Rama în Serbia. Primul ministru de la Tirana a declarat că prezenţa unui steag albanez printre mii de drapele sârbeşti a fost folosită pentru a crea incidente „urâte şi rasiste". Preşedintele Serbiei, unul dintre cei 20 de mii de spectatori ai partidei, a abandonat şi el tonul diplomatic, declarând că Albania va avea nevoie de „câteva decenii, dacă nu de secole" pentru a deveni o ţară normală.

Şeful UEFA, Michel Platini, a fost laconic: „dacă drona purta o bombă?". În schimb, Serviciul European de Acţiune Externă a preluat termenii folosiţi de Ivica Dacic, ministrul sârb de externe, vorbind despre „un act de provocare" şi lăudând autorităţile pentru „profesionalismul dovedit în gestionarea situaţiei". Cu câteva zile înainte de meci, acelaşi SEAE publicase un comunicat în care încuraja Serbia să confirme poziţia sa proeuropeană, în timpul vizitei pe care Putin urma s-o facă pe 16 octombrie în această ţară. Preşedintele rus a asistat, într-adevăr, la 48 de ore după ce drona ateriza pe gazon, la o paradă militară, organizată cu ocazia a 70 de ani de la eliberarea Belgradului. Nu a făcut vreun comentariu despre meci. A preferat să promită companiilor sârbeşti că vor lua locul pe care-l ocupau în ţara sa firmele europene, înainte ca UE să sancţioneze Rusia.

În schimb, vizita premierului Rama a fost amânată cu trei săptămâni. Meciul de fotbal a vădit, de fapt, cât de grea este cooperarea regională în Balcanii de Vest, atunci când ieşi din cancelariile diplomatice şi ajungi în mijlocul oamenilor simpli.