Două examene dificile pentru Europa

Europa intră într-o săptămână de foc. După ce în Statele Unite republicanul Donald Trump, considerat de mulţi analişti ca fiind întruchiparea populismului american, a câştigat pe 8 noiembrie cursa pentru Casa Albă, populiştii de dreapta din Europa ar putea da lovitura în Austria. Iar cei din Italia şi-ar putea consolida poziţia.

Duminică, pe 4 decembrie, cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale va fi reluat, iar reprezentantul Partidului Libertăţii din Austria (Freiheitliche Partei Österreichs, FPÖ, extremă-dreapta) Norbert Hofer are şanse reale de a deveni şeful statului.

Bătălia dintre Hofer şi candidatul independent susţinut de Verzi, Alexander Van der Bellen, se dă pe muchie de cuţit, ca şi la precedentul tur doi al prezidenţialelor, ce a avut loc pe 22 mai. 

Atunci, Van der Bellen a fost cel care a câştigat alegerile, ce-i drept, la mustaţă, având un avantaj de numai 30.863 de voturi. Dar, în luna iulie, Curtea Constituţională din Austria a decis anularea celui de-al doilea tur din cauza unor nereguli legate de votul prin corespondenţă. 

Deşi cel mai recent sondaj de opinie privind opţiunile electoratului, dat publicităţii pe 18 noiembrie, îl plasează pe primul loc pe proeuropeanul Van der Bellen, cu 51% din intenţiile de vot, precedentele cinci barometre de opinie, realizate între 19 septembrie şi 17 noiembrie de Institutul Gallup au arătat că Hofer beneficiază de 50-52% din opţiuni, relatează „Salzburger Nachrichten“. Însă aceste sondaje au o marjă de eroare între 3,4 şi 4 procente, astfel că este aproape imposibil de anticipat rezultatul final al votului. 

Cert este că victoria lui Trump le-a dat aripi naţional-populiştilor europeni, care se regăsesc în mare parte în programul politic al miliardarului american, în special în ceea ce priveşte oprirea imigraţiei.

Manifest proeuropean

În acest context, mai multe personalităţi conservatoare din Austria au cerut electoratului într-un „manifest“ publicat pe 19 noiembrie să bareze drumul candidatului de extremă-dreapta Norbert Hofer la prezidenţiale din 4 decembrie, evocând spectrul unui „Öexit“ (ieşirea Austriei din Uniunea Europeană), a notat AFP.

Textul, semnat printre alţii de fostul comisar european Franz Fischler şi fostul vicecancelar Wilhelm Molterer, ambii membri ai partidului creştin-democrat (ÖVP), subliniază că şeful statului trebuie să fie „previzibil“.

„Austria trebuie să rămână un partener european şi internaţional fiabil“ pentru a-şi păstra dinamismul economic, au precizat semnatarii, indicând că au optat pentru candidatul ecologist Alexander Van der Bellen, în vârstă de 72 de ani, în contextul în care Norbert Hofer, în vârstă de 45 de ani, nu a exclus organizarea unui referendum cu privire la viitorul european al Austriei.

Test politic în Italia

Nu doar Austria se pregăteşte pentru o probă politică de anvergură. În Italia va avea loc pe data de 4 decembrie un referendum privind reforma constituţională propusă de premierul de centru-stânga Matteo Renzi. 

Şeful Guvernului de la Roma susţine că schimbările pe care ar urma să le sufere legea fundamentală ar urma să aducă stabilitate politică în Italia, o ţară în care au existat 60 de guverne începând din 1946.

Totodată, el susţine că un vot favorabil modificărilor ar pune capăt privilegiilor de care se bucură vechea castă politică a Italiei şi ar pune ţara pe drumul creşterii economice şi flexibilităţii. De altfel, Renzi îi acuză pe cei care se opun că nu vor să-şi piardă avantajele din prezent.

Concret, reforma dorită de Renzi ar reduce numărul senatorilor de la 315 la 100, ar elimina competenţele camerei superioare asupra bugetului şi capacitatea sa de a da jos un guvern. 

Astfel, ar urma ca numai Camera Deputaţilor să voteze guvernul şi majoritatea legilor, cu excepţia unui număr mic de acte legislative care ar necesita şi votul Senatului. În momentul de faţă, noile legi trebuie aprobate de ambele camere, un proces ce poate dura ani. 

De asemenea, s-ar reduce puterile celor 20 de regiuni ale Italiei în privinţa unor probleme precum mediul, transportul şi energia. 

În acest timp, partidele de opoziţie afirmă că aceste modificări vor înlătura controalele democratice puse în aplicare după război pentru a preveni apariţia unui alt dictator precum conducătorul fascist al Italiei, Benito Mussolini.

Un mod de a-şi exprima nemulţumirea

Pe de altă parte, notează „The Telegraph“, pentru mulţi italieni, referendumul pare să se fi transformat într-un vot de încredere în administraţia Renzi, aflată de doi ani şi jumătate la conducerea ţării. Mulţi sunt nemulţumiţi, având în vedere că nu văd îmbunătăţiri în plan economic, iar rata şomajului în rândul tinerilor este de 40%.

Ca şi în cazul alegerilor prezidenţiale din Austria, este greu de anticipat rezultatul votului. Sondaje recente au arătat că tabăra care se opune reformei conduce cu circa 5-10%, însă numărul celor indecişi este mare. 

Un sondaj comandat de cotidianul „La Republica“ şi realizat în perioada 14-15 noiembrie arată că 25% nu erau hotărâţi, în timp ce 41% erau împotrivă, iar 34% în favoarea modificărilor, scrie Bloomberg. 

Un alt sondaj realizat în perioada 14-15 noiembrie, publicat de „Corriere della Sera“, arată că o treime din populaţie abia dacă a auzit de această reformă, dar 55% din cei care vor să meargă la vot sunt împotriva ei, în timp ce 45% o susţin.

Iniţial, Renzi a anunţat că va demisiona dacă referendumul nu va trece. A revenit apoi asupra deciziei, dar pe 17 noiembrie a afirmat iar că se va retrage în cazul în care va înregistra un eşec.

Demisia sa ar duce la organizarea de alegeri anticipate. Cel mai probabil, la începutul anului viitor. Iar populiştii de dreapta din Liga Nordului  şi mişcarea antisistem Cinci Stele, care, de altfel, se opun reformei, şi-ar  putea consolida poziţia.