Cum a ajuns Ucraina motiv de ceartă între NATO şi Rusia

Războiul Rece nu s-a încheiat. Pur şi simplu a fost într-o pauză timp de 24 de ani, iar acest lucru se demonstrează prin confruntarea dintre Est şi Vest privind Ucraina, notează „Associated Press“ (AP) într-o analiză despre extinderea NATO în ţările est-europene.

În timp ce republicile non-ruse au scăpat de sub influenţa imperiului sovietic, iar ţările-satelit ale Uniunii Sovietice din estul Europei au reuşit să se rupă de Moscova, toată lumea credea că Războiul Rece s-a încheiat. Învingătorii? Statele Unite ale Americii şi aliaţii lor europeni, uniţi sub stindardul NATO pentru a bloca alte încercări ale expansiunii sovietice, notează Steven Hurst, jurnalist AP.

NATO s-a extins spre est, iar Putin are dreptate să fie paranoic

După cum se temea Moscova, de la căderea Uniunii Sovietice, alianţa nord-atlantică s-a întins spre est, urmând o linie din Estonia în nord, spre România şi Bulgaria în sud. Kremlinul susţine că avea asigurările occidentalilor că acest lucru nu se va întâmpla. Acum, pentru Rusia, singura zonă de tampon în faţa NATO a rămas graniţa vestică spre Finlanda, Belarus şi Ucraina.

Harta NATO a pus pe jar Kremlinul, care a reacţionat drastic mai cu seamă în cursul anului trecut. Relaţiile dintre americani şi ruşi au căzut din nou în pericolul unei „încordări de muşchi“ nucleare ca pe vremea Războiului Rece.

Revolta ucrainenilor pentru a avea o viaţă occidentală

Totul a început la finele lui noiembrie 2013, cu o demonstraţie pro-occidentală din capitala Ucrainei. Revolta l-a făcut pe preşedintele ucrainean corupt şi apropiat de ruşi să fugă în Moscova. Luptele politice au izbucnit după plecarea lui Viktor Ianukovici şi, în ciuda unui acord cu UE pentru un comerţ mai liber şi pentru legături economice şi politice mai durabile, ţara a acceptat garanţiile oferite de Moscova pentru miliarde de dolari ca ajutor financiar.

Atunci când un nou guvern pro-european a preluat puterea în Ucraina, Rusia a reacţionat preluând peninsula Crimeea şi făcând-o, din nou, parte a Federaţiei Ruse. În 1954, liderul sovietic Nikita Hruşciov transferase regiunea strategică de sub controlul Federaţiei sub cel al ucrainenilor. Crimeea însă rămăsese bază pentru flota de la Marea Neagră a Rusiei, iar populaţia ei este formată în majoritate din etnici ruşi.

Revolta separatiştilor pentru o viaţa ca la Moscova

Separatiştii vorbitori de rusă din estul Ucrainei, adică cei aflaţi de-a lungul graniţei cu Rusia, au început să se agite, iar apoi au izbucnit lupte pentru a scăpa de sub controlul Kievului, fie solicitând autonomie, fie solicitând să devină parte din Rusia. În timp ce Rusia susţinea luptătorii separatişti cu arme şi soldaţi, după cum spune Occidentul, aceştia au început să pătrundă şi mai adânc în Ucraina. Însă un armistiţiu încheiat în septembrie 2014 părea că a pus capăt luptelor teritoriale.

Dar armistiţiul n-a rezistat, iar luptele dintre separatişti şi forţele guvernamentale s-au intensificat. Luptătorii proruşi au câştigat teren în conflictul în care, potrivit ONU, au murit peste 5.300 de oameni.

Luptele s-au intensifica înaintea intrării în vigoare a celui de-al doilea armistiţiu

Acum există un nou acord de pace în Ucraina. După negocieri intense pe parcursul unei nopţi întregi ce au avut loc între liderii europeni, dar şi cu prezenţa lui Vladimir Putin şi a preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, focul ar trebui să înceteze în noapte de sâmbătă spre duminică, la ora 00.00. La semnarea lui au participat şi liderii rebelilor. 

Însă, de când a fost anunţat acordul de pace în Ucraina, luptele s-au intensificat, în timp ce forţele ucrainene se luptă să păstreze sub controlul Kievului oraşul Debalţeve, unde există o linie ferată de o importanţă majoră prin care se pot controla transporturile în regiunile deja deţinute de separatişti, Doneţk şi Lugansk. Aceste regiuni găzduiesc complexe industriale majore, multe dintre care produc arme pentru armata rusească.

Ca parte din noul acord de pace în Ucraina, ambele tabere trebuie să-şi retragă artileria grea de la linia de conflict, Kievul trebuie să adopte o nouă constituţie care să reflecte autonomia solicitată de separatişti, astfel Ucraina va prelua controlul graniţelor sale cu Rusia. Moscova priveşte acest acord ca o garanţie că Ucraina nu se va alătura NATO.

Americanii sunt sceptici cu privire la durabilitatea armistiţiului

În privinţa noului armistiţiu, Statele Unite ale Americii au adoptat o atitudine de „aşteptăm să vedem ce se întâmplă“. „Adevăratul test al acordului de pace în Ucraina va fi implementarea lui totală şi fără ambiguităţi, inclusiv încetarea definitivă a ostilităţilor şi restabilirea controlului ucrainean a propriilor graniţe cu Rusia“, se arată într-un comunicat al Casei Albe.

Oficialii americani sunt sceptici cu privire la rezistenţa armistiţiului. Secretarul de Stat John Kerry a fost foarte direct: „Acţiunile sunt cele care contează acum. Vom judeca promisiunile Rusiei şi cele ale separatiştilor după acţiunile lor, nu după cuvinte“.

Între timp, administraţia Obama a amânat decizia de a trimite arme în Ucraina. 

Vladimir Putin, care până acum s-a dovedit insensibil la sancţiunile occidentale şi la scăderea preţului petrolului care ameninţă întreaga economie rusă, este cu un pas mai aproape de a-şi îndeplini scopul: să se asigure că nu va mai exista un alt membru NATO de-a lungul frontierei vestice a Rusiei.