Check Media: Cum au ajuns muncitorii grevişti din Belarus vânători de recompense ale opoziţiei

Manifestaţiile care au început în Belarus imediat după alegerile prezidenţiale din 9 august au stârnit un val de dezinformare îndreptată, printre altele, spre denigrarea sau ridiculizarea activiştilor civici care coordonează sau susţin mişcarea protestatară.

În cele ce urmează, vom analiza ceea ce considerăm a fi o interpretare vădit tendenţioasă asupra unui fenomen care ia amploare, în aceste zile, în Belarus, în conexiune cu manifestaţiile de protest. Sputnik Moldova a publicat, pe 17 august, un material de tip ştire în care, pornind de la un mesaj video al unei reprezentante a candidatei la funcţia de preşedinte al Belarusului Svetlana Tihanovskaia, a dat aprecieri voit negative unor campanii de colectare de fonduri care au loc atât în Belarus, cât şi în alte ţări. Potrivit informaţiilor publice, aceste campanii au fost făcute necesare de ameninţările cu concedierea pe care le-au primit de la şefii lor muncitorii de la anumite uzine şi fabrici din Belarus care doresc să se alăture grevelor initiate pentru a determina regimul de la Minsk să satisfacă cererile protestatarilor.

Analiza titlului

Titlul materialului publicat pe Sputnik Moldova este ”Opoziţia belarusă promite "recompense" celor care se vor alătura grevei generale”. El dă de înţeles că potenţialilor protestatari, care altfel nu ar fi avut de gând să se alăture manifestaţiilor, li s-ar fi promis ceva – susţinere materială, financiară – în schimbul participării la greva generală declarată la câteva zile după izbucnirea violenţelor în noaptea de 9 spre 10 august. Astfel, Sputnik Moldova încearcă să formeze opinia că minimum o parte dintre participanţii la acţiunile de protest împotriva regimului Lukaşenko o fac în schimbul unor bunuri materiale, adică, mai simplu, pe bani, contra cost. Fără a intra în detalii, fără a utiliza informarea din mai multe surse, obligatorie pentru un adevărat material de presă, autorul imprimă o viziune primitivă, rudimentară asupra chestiunii relevate în material.

Vezi si: Cum se încearcă discreditarea protestelor din Belarus - partea I

Mizând pe un efect imediat produs asupra acelora dintre cititori care se opresc pentru câteva clipe doar asupra titlului, nu şi a conţinutului unei ştiri, cei de la Sputnik Moldova părăsesc zona echidistanţei jurnalistice şi intră în cea a înregimentării politice de partea uneia dintre forţele care se află în conflict în Belarus – regimul Lukaşenko.

Context

În seara zilei de 9 august 2020, Comisia Electorală Centrală de la Minsk anunţa rezultatele preliminare ale alegerilor prezidenţiale din Belarus, conform cărora preşedintele în exerciţiu, Aleksandr Lukaşenko, obţinea 80,2% din sufragii, iar principala sa contracandidată, Svetlana Tihanovskaia, fusese susţinută de doar 9,9% dintre alegătorii care votaseră. În acelaşi timp, procesele verbale din sute de secţii de vot de pe întregul teritoriu al ţării indicau o victorie categorică a candidatei Tihanovskaia. Imediat, zeci de mii de belaruşi au ieşit în stradă, la Minsk şi în peste 30 de alte oraşe ale ţării. În noaptea de 9 spre 10 august şi în zilele următoare, marşurile paşnice în care cetăţenii cereau anunţarea rezultatelor veridice ale scrutinului au fost reprimate cu o violenţă fără precedent în Belarus. Peste 7000 de persoane au fost arestate, peste 300 au fost rănite în timpul confruntărilor în stradă cu trupele speciale ale Ministerului de interne, 5 pierzându-şi viaţa. Dintre cei arestaţi, o bună parte au fost bătuţi şi supuşi tratamentelor degradante în izolatoarele miliţiei. Trupele MAI au continuat să aplice violenţa până pe 13 august, când în urma blocării activităţii a sute de uzine şi fabrici din toată ţara, regimul Lukaşenko şi-a schimbat tactica, încercând să câştige timp. Muncitorii fabricilor şi uzinelor erau consideraţi baza socială a regimului Lukaşenko, iar o grevă generală în care sute de mii de muncitori să se alăture activiştilor civici şi manifestanţilor pro-democraţie l-ar fi lipsit de orice urmă de legitimitate. La principalele fabrici şi uzine din Belarus s-au format grupuri de grevişti care, în multe cazuri, au reuşit blocarea activităţii acestor obiective industriale.

Pusă în faţa acestor realităţi, conducerea centralizată a industriei (principalele uzine aparţin statului) a recurs la măsuri dure, ameninţând angajaţii cu concedierea sau, ca în cazul uneia dintre principalele uzine din industria auto, închizându-i în ateliere mai multe ore. Pe 16 august, preşedintele Lukaşenko a anunţat personal că muncitorii care-şi părăsesc locurile de muncă pentru a participa la greve nu se vor mai putea întoarce la posturile lor.

Vezi si: Cum se încearcă discreditarea evenimentelor din Belarus - partea a II a

În aceste condiţii, stafful reunit al candidatei opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, dar şi iniţiative civice absolut apolitice, au făcut apel la întreprinderea unor măsuri de protecţie a muncitorilor care se confruntă cu perspectiva pierderii locului de muncă ca urmare a participării lor la greve şi acţiuni de protest. În cele ce urmează, ne vom referi mai pe larg la unele dintre acestea, pentru a vedea în ce măsură corespunde adevărului afirmaţia din titlul materialului de pe Sputnik Moldova, că ”opoziţia promite recompense celor care se vor alătura grevei generale”.

Fals narativ

În ştirea de pe Sputnik Moldova se relatează despre o adresare video a reprezentantei staffului candidatei Svetlana Tihanovskaia, Maria Moroz. Articolul prezintă câteva citate din discursul acesteia. Unul dintre acestea se referă la îndemnul de a nu mai finanţa regimul Lukaşenko: “Prin urmare, vom fi nevoiţi să arătăm că suntem dispuşi să-i provocăm (daune economice n.r.). Pentru a trăi în palate, ei eu nevoie de bani. Pentru a aduce oamenii cu autocarele la manifestaţii proguvernamentale, au nevoie de bani… Trebuie să le arătăm că nu mai suntem dispuşi să achităm toate acestea din buzunarul nostru. În acest sens, declanşăm greva”. Articolul afirmă că Moroz ar fi promis inclusiv asistenţă financiară pentru plata ratelor la creditele contractate anterior manifestaţiilor de protest: ”Şefa echipei de campanie a Svetlanei Tihanovskaia anunţă greva generală şi asigură belaruşii că vor primi bani pentru a-şi plăti credite.” În altă instanţă, maniera de prezentare se schimbă, iar afirmaţia este înlocuită de o insinuare: ”Potrivit ei, mulţi ar putea avea îndoieli, inclusiv, în privinţa achitării diverselor credite, contractate anterior de către cetăţeni.”. Un alt fragment din discursul Mariei Moroz, prezentat în articol, reclamă fondurile de ajutorare create în Belarus şi mijloacele financiare colectate în întreaga lume: ”Nu vă fie frică. Nu vom fi lăsaţi de izbelişte, în Belarus au fost create fonduri de ajutorare. Diaspora belarusă, de asemenea, colectează mijloace în întreaga lume. Chiar şi Elon Musk ne-a întrebat cu ce ne poate ajuta”.

Pe lângă textul propriu-zis al ştirii, materialul mai conţine şi un comentariu de pe Facebook, aparţinând autorului Sputnik Moldova Octavian Racu, care afirmă: ”Poftim, Maria Moroz, şefa de campanie a lui Tihanovskaia, promite tuturor belaruşilor recompense financiare dacă se vor alătura grevei generale.”

Coroborat cu titlul, dar şi cu afirmaţia din debutul ştirii, precum că ”belaruşii vor primi bani pentru a-şi plăti credite”, este creat narativul precum că belaruşilor li s-ar plăti pentru a participa la manifestaţiile de protest. Folosirea termenului deloc neutru ”recompense”, cu toate că nu-l întâlnim nicăieri în comunicarea Mariei Moroz sau a altor persoane implicate în constituirea fondurilor de ajutorare, reprezintă o judecată de valoare a autorului îndreptată împotriva acţiunilor descrise în text, cu intenţia de etichetare negativă a acestora.

Date factuale

Pentru a expune componenta de ştire falsă din materialul luat în discuţie, vom recurge atât la analiza comunicării video a reprezentantei Maria Moroz, cât şi la expunerea unor detalii relevante din demersurile de constituire a fondurilor de ajutorare.

Există un fragment relevant din discursul Mariei Moroz, pe care materialul Sputnik Moldova îl trece sub tăcere. După anunţarea grevei generale, aceasta spune, adresându-se muncitorilor: ”Fiecare dintre voi decide pentru sine: să se alăture grevei sau nu. Şi dacă te alături, cine va achita ratele sau îţi va hrăni copiii. Pentru că aproape nimeni dintre noi nu are un cont uriaş în bancă, pentru a se afla în grevă. Nu vă temeţi. Nu vom fi lăsaţi la greu. În Belarus s-au creat deja fonduri de ajutorare. Diaspora belarusă adună, de asemenea, mijloace financiare în toată lumea.” Ulterior, Moroz îi îndeamnă pe muncitori să-şi aleagă câte un reprezentant la întreprinderea în care lucrează, care să contacteze staff-ul Svetlanei Tihanovskaia pentru a afla cum pot fi accesate ajutoarele.

Probabil, devine clar că ”achitarea ratelor” despre care vorbeşte Moroz e doar un exemplu de cheltuială indispensabilă pentru multe persoane sau familii. Aici autorul de pe Sputnik Moldova foloseşte particularităţile traducerii din rusă în română pentru a induce în eroare cititorul necunoscător de rusă. Traducerea corectă, în context, a noţiunii de ”credit” din limba rusă nu este creditul bancar per se, în accepţiune generală, ci ratele de plată lunară pentru un apartament luat în ipotecă, de exemplu, sau pentru un autoturism luat în leasing. Este doar un exemplu ilustrativ, pe lângă hrănirea copiilor, care să arate că stilul normal de viaţă al muncitorilor care primesc salarii pentru munca lor poate fi perturbat de implicarea acestora în greve.

Un alt detaliu important pe care materialul de pe Sputnik îl ocultează, dar care transpare din fragmentul expus anterior, este că ajutoarele financiare le sunt oferite doar muncitorilor care au luat deja decizia, pe cont propriu, de a se alătura grevei, ca o măsură de protecţie împotriva eventualelor privaţiuni pe care regimul le-ar putea aplica. Prin urmare, nu poate fi vorba despre acţiuni de corupere a muncitorilor, de oferire de ”recompense” în cazul în care se alătură grevei. Ci despre compensarea, pe durata grevei, a unor sume strict necesare pentru autoîntreţinerea acelor persoane.

Am încercat să aflăm cine şi când a venit cu iniţiativa creării acestor fonduri de ajutorare, şi am descoperit mesajul postat pe Facebook vineri, 14 august, de către coordonatorul mişcării BY_Help, directorul Centrului de Parteneriat Social din Belarus Andrej Stryzhak. Acesta afirmă următoarele: ”În ultimele zile am primit mii de mesaje că trebuie organizat un fond separat care ar putea să-i ajute pe cei care şi-au pierdut serviciul din motive politice. (…) Fondul a fost creat pentru ajutorarea cetăţenilor care şi-au pierdut locul de muncă în urma participării la manifestaţiile de protest împotriva rezultatelor alegerilor din Belarus. De asemenea, mulţi funcţionari de stat şi angajaţi ai instituţiilor militarizate sunt gata să-şi părăsească posturile în legătură cu violenţa împotriva demonstranţilor şi falsificarea alegerilor. Astăzi e important, mai mult decât oricând, să fie susţinut fiecare dintre cei care şi-au pierdut locul de muncă din cauza convingerilor lor şi să întindem o mână a solidarităţii cu cei care doresc să trăiască într-un Belarus liber şi democratic. (…) Fondul primeşte cereri de la cei care au nevoie de ajutor şi distribuie acest ajutor pe baza principiilor deschiderii şi transparenţei, responsabilităţii faţă de donatori şi a respectului pentru drepturile şi libertăţile cetăţenilor.”  Andrej Stryzhak mai spune, în postarea sa, că Fondul, sau mai bine zis, Fundaţia Solidarităţii a fost creată cu aportul diasporei belaruse şi a cercurilor de afaceri. Accesând pagina de Facebook a Fundaţiei, putem observa că sumele colectate se ridică deja la peste 1 milion de euro.

Observăm, deci, că şi poziţia fondatorului şi coordonatorului Fondului Solidarităţii rezonează cu ce afirmă Maria Moroz în adresarea ei către muncitorii belaruşi. Este vorba despre ajutoare oferite acelora dintre muncitori care s-au alăturat grevelor şi şi-au pierdut locul de muncă, sau angajaţilor din instituţii sensibile precum Ministerul de Interne, care au demisionat în semn de protest şi/sau pentru că nu doreau să execute ordine ilegale şi criminale. De altfel, Fundaţia Solidarităţii anunţată de Stryzhak este doar prima dintr-o serie de zeci de initiative similare, care deja încep să se manifeste. Printre acestea se numără ”Belarus Future”, Honest People şi altele. Aria preocupărilor acestor initiative nu se reduce doar la colectarea de bani pentru susţinerea financiară a celor care şi-au pierdut slujbele din motive politice, ci şi la ajutarea lor să-şi găsească noi locuri de muncă sau la oferirea asistenţei psihologice şi/sau medicale pentru victimele violenţei miliţiei.

Prin urmare, calificarea tuturor acestor acţiuni drept ”recompense” pentru cei care ”se vor alătura grevei” este un act de dezinformare şi de inducere în eroare, pentru că trece sub tăcere presiunile, privaţiunile şi violenţele la care sunt supuşi cei cărora li se oferă ajutoarele în cauză, şi pentru că afirmă că ajutoarele ar fi oferite în schimbul participării la greve, când ele, de fapt, sunt oferite în urma deciziei personale a muncitorului de a se alătura grevelor, şi doar celor care şi-au pierdut locul de muncă sau au renunţat la el.

Tehnica dezinformării

Articolul foloseşte un titlu înşelător, iar conţinutul este manipulat, atât prin scoaterea din context a afirmaţiilor din singura sursă, adresarea video a Mariei Moroz, cât şi prin omisiunea prezentării tuturor detaliilor faptelor care fac subiectul său, prin invocarea a mai multe surse.

Tehnica de manipulare folosită este ”omul de paie”, care constă din denaturarea opiniilor enunţate de vorbitor, constituirea unei variante denaturate a acestora, atacarea acesteia şi, în consecinţă, a vorbitorului însuşi. Afirmaţiile victimei, Maria Moroz, sunt scoase din context, sunt omise părţile care nu convin scopului de dezinformare, iar ajutoarele pentru muncitorii aflaţi în grevă sunt interpretate, de către autor, printr-o valorizare negativă, drept ”recompense”. Cititorului nu i se prezintă o a doua opinie despre aceste iniţiative, nu se realizează un minim demers de investigare a sursei acestora, a iniţiatorilor, dincolo de prezentarea afirmaţiilor trunchiate ale Mariei Moroz. Cititorul, mai ales cel necunoscător de rusă, este lăsat să deducă, din cum îi este prezentată informaţia, că fondurile de ajutorare ar putea fi chiar nişte creaţii ale politicienilor de opoziţie. Lucru fals, după cum rezultă din cuvintele Mariei Moroz, care arată că stafful Svetlanei Tihanovskaia nu face nimic altceva decât să-i pună în legătură pe cetăţeni cu autorii iniţiativelor de ajutorare.

De fapt, intenţia dezinformatoare e de a-i contamina negativ atât pe muncitorii grevişti, cât şi pe liderii opoziţiei, generând credinţa că primii iau bani ca să protesteze de la cei din urmă, aceştia ”mituind” cetăţeni, creându-se, astfel, impresia generală de corupţie şi imprimând în mintea cititorului clişeul ”toţi sunt la fel” – ceea ce duce la lipsirea de relevanţă a evenimentelor politice din Belarus şi la ignorarea lor.

Despre sursă

Portalul Sputnik Moldova face parte din reţeaua internaţională de site-uri a agenţiei ruse Sputnik, care, la rândul ei, este o structură subordonată agenţiei internaţionale ”Rossia segodnya”, definită drept ”întreprindere federală unitară de stat”, creată în decembrie 2013 printr-un decret semnat de preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.