Cât contribuie un român la bugetul PE

Parlamentul European FOTO EPA - EFE

Parlamentul European are un centru de documentare care publică o dată pe an date statistice despre funcţionarea instituţiei. Extrag din ultimul buletin câteva informaţii care pot interesa publicul de la noi.

Cel mai vârstnic membru al PE este, în acest moment, un francez care are 89 de ani, iar cei mai tineri – un bulgar şi un spaniol care au 29. Media e de 55 de ani. Decanul de vârstă al deputaţilor aleşi în România e Th. Stolojan (n. 1943), iar cea mai tânără e pesedista C. Ţapardel (n. 1983).

Din iulie 2014 încoace, când a început legislatura în curs, 36 de deputaţi europeni au demisionat, 50 au fost numiţi în funcţii incompatibile cu statutul de ales în forul european, iar 6 au murit. În total, 92 din cei 751 de membri ai PE sunt alţii decât cei de la debutul mandatului. Femeile reprezintă 36,2% din total. E o creştere spectaculoasă faţă de 1979, data primei alegeri directe a PE, când doar 16,3% dintre aleşi erau femei.

În perioada iulie 2014-decembrie 2017, am votat de 20.082 de ori. În total, am adoptat 1.601 texte, dintre care 504 au fost acte legislative. Durata sesiunilor în perioada respectivă: 1.716 ore. Cetăţenii europeni au adresat parlamentarilor 5.361 de petiţii. Comisia care se ocupă de ele, şi din care fac parte şi eu, a trimis 14.716 scrisori, ca răspuns la solicitările primite. Numărul audierilor publice organizate de comisiile parlamentare s-a ridicat la 408.

V-aţi întrebat vreodată cât contribuie fiecare cetăţean european la bugetul PE? În medie, e vorba de 3 euro şi 50 de eurocenţi. E de două ori mai puţin decât scoate din buzunar cetăţeanul român pentru bugetul din 2018 al Parlamentului de la Bucureşti.

E interesantă şi distribuţia deputaţilor din fiecare ţară în grupurile politice. Doar Germania şi Marea Britanie au membri în toate, inclusiv în aşa-numita fracţiune a non-afiliaţilor. Franţa nu are pe nimeni în grupul conservator, iar Italia e lipsită de reprezentare în cel liberal. Spania are deputaţi în 5 grupuri politice, iar noi – în patru, mai precis 14 în cel socialist, 13 la PPE, 2 în fracţiunea conservatoare şi 3 în cea liberală.

Împreună, PPE şi S&D au 54,6% din totalul voturilor, aşa că „marea coaliţie“ negociată la debutul mandatului funcţionează. Nu e sigur că va mai fi posibilă şi după scrutinul din 2019.