Când petrolul devine armă. Înţelegerea secretă dintre americani şi saudiţi pentru a lovi simultan Statul Islamic şi Rusia

Saudiţii şi americanii ar fi încheiat o înţelegere secretă pentru

Statele Unite ale Americii şi Arabia Saudită au încheiat luna trecută un protocol secret, fără de care americanii n-ar fi putut demara ofensiva aeriană asupra Statului Islamic în Siria şi Irak. Dincolo de cooperarea militară, cele două puteri s-au înţeles şi să manipuleze preţul mondial al petrolului şi au început deja să-şi pună strategia în practică.

Americanii nu puteau ataca poziţiile din Siria ale grupării teroriste Statul Islamic fără sprijin din partea ţărilor arabe. SUA aveau nevoie să atace dintr-o coaliţie din care să facă parte naţiuni arabe, din mai multe motive. Relaţiile SUA cu cel mai important aliat al lor din regiune, Arabia Saudită, erau încă încordate ca urmare a bâlbelor de vara trecută, când regele saudit Abdullah a fost furios pe decizia de ultim moment a americanilor de a renunţa la implicarea militară directă în războiul civil din Siria. 

Saudiţii sunt principalii finanţatori ai rebelilor sirieni care luptă pentru înlăturarea regimului controlat de familia preşedintelui Bashar al-Assad. Riadul doreşte căderea liderului şiit printre altele şi pentru a căpăta o rută pentru gazele din ţările arabe către Europa. Deocamdată, acestea exportă în special gaz natural lichefiat în Europa, însă lichefierea şi gazificarea sunt procese scumpe, care au nevoie de o infrastructură scumpă (construirea unui terminal LNG costă aproximativ un miliard de euro şi doar câteva ţări europene au aşa ceva).

Pentru a-i convinge pe saudiţi să intre în coaliţia care urma să atace Statul Islamic, americanii le-au promis că invariabil operaţiunea va duce în viitor la căderea regimului Bashar al-Assad. Pe lângă asta, saudiţii le-au cerut americanilor şi să accelereze şi suplimenteze operaţiunile de instruire a rebelilor sirieni. De atunci, americanii au declarat în repetate rânduri că vor face asta. 

Arabia Saudită a acordat astfel sprijinul simbolic, dar esenţial - o ţară predominat sunnită participă la ofensiva militară asupra unei grupări teroriste sunnite. Washingtonul n-ar putea avea argument mai bun decât acesta în poziţia privind „ameninţarea globală” reprezentată de extremiştii din Statul Islamic. Însă dincolo de acest ajutor la nivel de imagine, rămânea neclar cu ce altceva contribuiau saudiţii la această înţelegere secretă, având în vedere că surse din anturajul secretarului american de stat John Kerry au declarat pentru „The Wall Street Journal” că acesta a fost sfătuit să „răspundă da” la orice vor cere saudiţii. Era evident astfel că mizele erau majore. 

Acţiunile ulterioare ale saudiţilor privind exporturile lor de petrol au vorbit de la sine şi au arătat care era cealaltă parte a protocolului încheiat cu americanii. În ultimele săptămâni, saudiţii au transmis tuturor clienţilor şi traderilor că sunt dispuşi să accepte preţuri semnificativ mai mici pentru petrolul livrat. Riadul a anunţat că este dispus să vândă petrol şi la 80 de dolari barilul, o schimbare dramatică de strategie. Arabia Saudită este cel mai mare producător mondial de petrol şi face parte din OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol). Până acum, Arabia Saudită a ridicat de numeroase ori problema scăderii preţului petrolului, aderând la un moment dat chiar la o iniţiativă prin care toate statele OPEC se angajau să scadă simultan producţia pentru a crea (sau a da impresia) de deficit pe plan mondial, crescând astfel preţurile. 

Acum, potrivit unor surse independente citate de „The Wall Street Journal” şi de Reuters, saudiţii au dat sfoară că acceptă preţuri cu până la 10-15 de dolari mai mici decât cotaţiile internaţionale ale barilului de petrol, care oscilau în urmă cu o săptămână în jurul valorii de 90 de dolari. Oficial, OPEC căuta strategii pentru ridicarea cotaţiilor înapoi peste 100 de dolari. 

Ce câştigă americanii

Scăderea cotaţiilor internaţionale ale petrolului s-ar transforma, chiar dacă nu imediat, şi în ieftinirea benzinei la pompă. Nu este cazul mereu şi în toate ţările, dar, în general, benzina americanilor se ieftineşte atunci când scade cotaţiia ţiţeiului de tip WTI (tranzacţionat pe bursa de la Chicago). Similar, şi benzina unor europeni se ieftineşte când ţiţeiul Brent (tranzacţionat pe bursa de la Londra) se ieftineşte. Acestea sunt cele două referinţe la nivel mondial, de care depinde preţul petrolului. 

Deja, acestea au înregistrat scăderi semnificative ca urmare a „generozităţii” promise de saudiţi. Cotaţia WTI a ajuns luni la cel mai scăzut nivel din aproape doi ani. Contractele pentru ţiţei WTI cu livrare în noiembrie s-au încheiat pentru 85,74 de dolari barilul, cu opt cenţi mai puţin decât şedinţa anterioară de tranzacţionare. Nivelul este cel mai scăzut din decembrie 2012. 

Pentru societatea americană, ieftinirea reprezintă un preambul bun pentru alegerile generale din noiembrie şi pentru prezidenţialele din 2016. 

Similar, preţul ţiţeiul Brent, care influenţează mai mult preţurile în Europa, a scăzut luni cu 1%, ajungând sub 89 de dolari barilul - cu 23% mai scăzut decât vârful de anul acesta, atins în iunie. 

Totodată, cotaţiile mai mici afectează toate ţările exportatoare de petrol, printre care şi Rusia. Pentru a-şi onora promisiunile bugetare pe 2014, Guvernul de la Moscova are nevoie să vândă petrolul la un preţ mediu de 100 de dolari pe baril. Peste 70% din bugetul Rusiei este obţinut din exporturile de gaze şi petrol. Ruşii aveau planuri mari pentru contracte în Asia, cel mai mare consumator de energie din lume. După ce au fost nevoiţi să accepte compromisuri majore pentru a încheia o înţelegere istorică pentru a vinde gaze Beijingului, ruşii se bazau pe faptul că le vor vinde petrol la peste 100 de dolari barilul. Saudiţii le dau însă planurile peste cap. Ei au anunţat ieftinirea mai întâi în Asia şi abia apoi în Europa. 

Ce câştigă saudiţii

Cotaţiile mai mici afectează toate ţările exportatoare de petrol, mai puţin pe cele care manipulează ieftinirea. După ce au făcut clar faptul că nu au o problemă să vândă la 80 de dolari sau chiar mai puţin, la 76-77 de dolari, saudiţii au trecut la următoarea etapă. „The Wall Street Journal” a dezvăluit ieri că Riadul face acum presiuni asupra tuturor clienţilor europeni să-şi ia angajamentul că vor cumpăra cantitatea maximă specificată în contracte. Cu excepţii puţine, contractele pentru furnizarea de petrol se încheie cu marje de aproximativ 10% din volum, cantitatea finală fiind adaptată astfel la consumul fluctuant al clientului, având în vedere că înţelegerile se fac pentru mai multe livrări şi pe o perioadă mai lungă. 

„Saudiţii ameninţă cu rezilierea contractelor şi sistarea vânzărilor dacă nu se angajează la volumele maxime fixe”, spune un trader citat de cotidianul de business. 

Practic, saudiţii se asigură că vor compensa (sau chiar câştiga mai mult) prin volum ceea ce pierd din scăderea preţului, notează un economist pe platforma zerohedge.com. Saudi Aramco (Saudi Arabia Oil Company, compania naţională de petrol şi gaze a Arabiei Saudite şi cea mai mare companie din lume, cu o valoare de piaţă estimată de „Financial Times” la 10.000 de miliarde de dolari), a anunţat deja că a majorat semnificativ producţia pe luna septembrie şi că intenţionează să facă acelaşi lucru şi în octombrie. 

Saudiţii au testat mai întâi strategia în Asia, reuşind să ducă şi acolo cotaţiile în jos. „Mişcarea saudiţilor nu este doar în Asia, este un fenomen global”, spune un alt trader. „Folosesc tactici foarte agresive şi în Europa”, a continuat acesta. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/sua-declar-r-zboi-statului-islamic-1" target="_blank">View the story "SUA declară război Statului Islamic" on Storify</a>]