Bulgaria vrea să construiască un gard de 30 de kilometri lungime la graniţa sa de sud. Taberele din Grecia, mai aglomerate după puciul eşuat din Turcia

Migranţi în Grecia FOTO Arhivă

Autorităţile bulgare intenţionează să construiască un gard nou de 30 de kilometri lungime, la graniţa cu Grecia şi Turcia. Măsura a fost pe fondul intensificării migraţiei, după tentativa de puci din Turcia.

Gardul va fi din plasă metalică, relatează EuObserver, potrivit news.ro.

Bulgaria se pregăteşte pentru un posibil val de migranţi la graniţa de sud, după tentativa de lovitură de stat din Turcia.

Taberele de refugiaţi din Grecia, mai aglomerate după puciul eşuat din Turcia

După puciul eşuat, numărul migranţilor şi refugiaţilor în taberele de primire şi de înregistrare (hotspots) de pe cele cinci insule greceşti din Marea Egee, înfiinţate după acordul UE-Turcia, este în creştere, potrivit unor date ale Atenei.

Acest număr se ridicase joi la circa 10.200 de persoane pentru o capacitate de 7.450 de locuri pe aceste insule, faţă de 8.500 înainte de 15 iulie, dată la care avusese loc tentativa de lovitură de stat în Turcia vecină.

La 1 august, acest număr înregistrase deja o creştere cu 11 %.

Media numărului sosirilor pe insule a înregistrat o uşoară creştere, trecând „de la 85 de persoane după 15 iulie la 100 după 1 august“, a declarat pentru AFP o sursă guvernamentală, fără a preciza dacă această medie este pentru sosiri zilnice, săptămânale sau lunare.

Ea a subliniat că „nu există motiv de panică“ în ceea ce priveşte această creştere în măsura în care acest număr rămâne net inferior celui al migranţilor care soseau cu miile pe insule anul trecut, notează AFP, potrivit Agerpres.

Asociaţii şi întreprinderi locale din Chios şi Samos, două dintre cele cinci insule greceşti pe care sunt amenajate hotspots, au cerut joi sprijinul Consiliului de stat, înaltă jurisdicţie administrativă, denunţând ca „anticonstituţională“ legea referitoare la crearea hotspots, care au dat o lovitură serioasă turismului local.

Ele au denunţat şi „condiţiile deplorabile“ de viaţă în aceste centre.

Situaţia din Turcia pune în pericol acordul privind refugiaţii

Unii experţi europeni şi-au exprimat temerea că starea de urgenţă decretată în Turcia şi epurarea recentă efectuată în armată, administraţia publică şi presă ar putea avea repercusiuni negative asupra acordului UE-Turcia.

După trei zile de la puciul eşuat, cei şapte observatori turci trimişi pe cele cinci insule greceşti pentru a supraveghea aplicarea acordului UE-Turcia fuseseră rechemaţi în ţară şi nu au mai fost înlocuiţi, cel puţin deocamdată.

În virtutea acordului UE-Turcia, migranţii sosiţi pe insulele greceşti după 20 martie, data intrării sale în vigoare, sunt plasaţi în centrele de primire şi de înregistrare, fiind destinaţi să fie retrimişi în Turcia dacă nu îndeplinesc anumite condiţii.

Până în prezent, doar 468 de persoane au fost retrimise în Turcia, semn al situaţiei degradate în această ţară, potrivit sursei guvernamentale. Majoritatea refugiaţilor cer azil în Grecia, procedură foarte îndelungată, care constrânge solicitanţii de azil să rămână pe insule până când cererea le va fi examinată de autorităţi.